• Ultima oră
Mizele României în negocierile pentru Bugetul multianual al UE 2028 – 2034

Mizele României în negocierile pentru Bugetul multianual al UE 2028 – 2034

28 noiembrie 2025
Managerul de la „Colțea” și-a dat demisia. Fratele său, angajat ilegal, lucrează în continuare în spital

Managerul de la „Colțea” și-a dat demisia. Fratele său, angajat ilegal, lucrează în continuare în spital

5 martie 2026
Un fost director adjunct al SIS, apropiat de AUR Moldova, apare în dosarul de spionaj în favoarea Rusiei al lui Alexandru Bălan. Cine este Sergiu Druță

Un fost director adjunct al SIS, apropiat de AUR Moldova, apare în dosarul de spionaj în favoarea Rusiei al lui Alexandru Bălan. Cine este Sergiu Druță

4 martie 2026
Desantul diplomatic de la Casa Albă: Occidentul este mult mai optimist decât Rusia că se va ajunge la un acord

De ce au liderii Europei dificultăți în a vorbi pe aceeași voce despre Iran | ANALIZĂ

4 martie 2026
„Procurorul- șef de la Curtea Militară de Apel a stat la masă cu un suspect căruia i-a preluat dosarul pentru a nu fi trimis în judecată”

EXCLUSIV | Procurorul militar Bogdan Pîrlog: „Mi s-a relatat că Alina Gorghiu i-a reproșat lui Alex Florența că nu am fost oprit cu un dosar penal”. Cei doi neagă și anunță că-l dau în judecată

5 martie 2026
Conflictul dintre Pakistan și Afganistan intră într-o nouă fază: bombardamente intensificate și o frontieră care devine linie de front

Conflictul dintre Pakistan și Afganistan intră într-o nouă fază: bombardamente intensificate și o frontieră care devine linie de front

4 martie 2026
Cine este miliardarul tech pe care SUA se bazează pentru a-și moderniza Armata cu arme autonome

Cine este miliardarul tech pe care SUA se bazează pentru a-și moderniza Armata cu arme autonome

3 martie 2026
Epoca Viktor Orban, tot mai aproape de final

Se înmulțesc temerile că Viktor Orban va anula alegerile parlamentare din Ungaria după model românesc

3 martie 2026
Cum a „executat” fostul șef adjunct al SIS Alexandru Bălan un atașat militar al României la Chișinău, după capturarea unui spion rus la București

Cum a arătat în detaliu operațiunea de spionaj și destabilizare pe care fostul șef SIS, Alexandru Bălan, a derulat-o împotriva României

4 martie 2026
Trei amenințări existențiale pentru SUA care au dus la intervenția în Venezuela. Competiția cu China pentru mineralele critice (ep.1)

O descoperire tehnologică recentă va permite SUA să recupereze din decalajul ce le separă de China în domeniul pământurilor rare

3 martie 2026
O companie româno- poloneză, producătoare de drone, a obținut o investiție de 6,5 milioane de euro

Dronele schimbă războiul, dar nu în același mod. O comparație între Ucraina și Iran | ANALIZĂ

3 martie 2026
Cât de aproape este Iranul de construirea unei arme nucleare (The Times)

Cât de aproape este Iranul de construirea unei arme nucleare (The Times)

3 martie 2026
Procurorul Iacobici, propus adjunct la DIICOT, l-a ajutat pe primarul PSD din Agigea să rămână în funcție / A deschis un dosar penal împotriva candidaților USR, deși nu avea probe

Procurorul Iacobici, propus adjunct la DIICOT, l-a ajutat pe primarul PSD din Agigea să rămână în funcție / A deschis un dosar penal împotriva candidaților USR, deși nu avea probe

3 martie 2026
  • Despre noi
  • Politica de confidențialitate
  • Publicitate
  • Contact
EUR5.0959
USD4.3800
joi, 5 martie 2026
loader-image
București, RO
9:54 am
weather icon 10°C | °F
Feels like 8°C | °F° cer acoperit de nori
L: 8° H: 10°
Humidity 75 %
Pressure 1023 hPa
Wind 11 Km/h W
Wind Gust 0 Km/h
UV Index 0
Precipitation 0 mm
Clouds 99%
Rain Chance 0%
Snow 0 mm/h
Visibility 6 km
Sunrise 6:46 am
Sunset 6:07 pm
Daily Forecast Hourly Forecast
Today
weather icon
8°10°°C | °F 0 mm 0% 12 Km/h 77 % 1024 hPa 0 mm/h
Tomorrow
weather icon
3°14°°C | °F 0 mm 0% 25 Km/h 79 % 1030 hPa 0 mm/h
sâmbătă
weather icon
4°10°°C | °F 0 mm 0% 14 Km/h 71 % 1033 hPa 0 mm/h
duminică
weather icon
4°11°°C | °F 0 mm 0% 16 Km/h 69 % 1035 hPa 0 mm/h
luni
weather icon
3°11°°C | °F 0 mm 0% 16 Km/h 72 % 1036 hPa 0 mm/h
Independent news
  • Home
  • Breaking News
  • Actualitate
    • Politică
    • Economie
    • Internațional
    • România mea
    • Investigații
    • Sport
  • Focus
    • Prim Plan
    • Mediu
    • Tech
    • Sănătate
    • Life style
    • Cultură
    • Educație
    • Real Estate
  • Rep. Moldova
    • Rep. Moldova
  • Punctul de fierbere
Niciun rezultat
Vezi toate rezultatele
Independent news
Niciun rezultat
Vezi toate rezultatele
Home Actualitate Internațional

Mizele României în negocierile pentru Bugetul multianual al UE 2028 – 2034

Un element nou este condiționarea fondurilor europene de reformele pe care țara noastră trebuie să le facă. Parlamentul European pune o condiție fermă: reformele trebuie să fie direct legate de domeniul finanțat.

Silviu Sergiu de Silviu Sergiu
28 noiembrie 2025
in Internațional, Prim Plan
Timp de citire: 4 min de citit
257 5
0
Mizele României în negocierile pentru Bugetul multianual al UE 2028 – 2034
510
SHARES
1.5k
VIEWS
Distribuie pe FacebookDistribuie pe XDistribuie pe LinkedIn

CORESPONDENȚĂ DIN STRASBOURG. Uniunea Europeană intră în etapa-cheie pentru stabilirea Bugetului multianual 2028 – 2034, un moment care va influența profund direcția economică, strategică și politică a continentului. Pentru România, miza este foarte mare: aproape jumătate din bugetul UE finanțează agricultura și politica de coeziune, exact zonele care au susținut modernizarea țării după aderare. În acest context, rolul Parlamentului European devine decisiv. Europarlamentarul EPP Siegfried Mureșan, negociator al Parlamentului European pentru Bugetul multianual 2028 – 2034 al Uniunii Europene, a explicat mizele acestui proiect, pe care Parlamentul European, după ce își va elabora poziția, îl va negocia cu Comisia Europeană și Consiliul UE.

Propunerea inițială de buget a Comisiei Europene, lansată în iulie a.c, a conținut îmbunătățiri importante, dar și riscuri majore. Cel mai clar progres este recunoașterea Apărării ca prioritate bugetară esențială. Dacă, în bugetul actual pentru 2021 – 2027, apărarea a primit doar 14 miliarde de euro – adică 1,2% din total –, acum se discută o alocare de peste 100 de miliarde.

Pentru România, aflată în proximitatea războiului din Ucraina, această schimbare de paradigmă este vitală: securitatea europeană devine securitatea noastră națională, iar investițiile comune în cercetare militară, mobilitate, apărare antiaeriană și industrie de apărare ar întări în mod direct capacitatea de reacție.

Problema venea, însă, din propunerea Comisiei de a comasa Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune într-un singur fond. Asta ar fi însemnat competiție directă între agricultori și beneficiarii proiectelor de infrastructură, digitalizare sau dezvoltare urbană, pe aceeași alocare financiară.

Mai mult, aveam de-a face cu o renaționalizare mascată a regulilor: fiecare stat ar fi putut decide singur câți bani direcționează spre agricultură sau spre dezvoltare, fără standarde comune europene. Într-o țară cu nevoi uriașe de infrastructură, precum România, agricultura ar fi fost, în mod cert, perdantă. În plus, într-o piață internă fără reguli uniforme, statele bogate ar fi putut subvenționa masiv fermierii proprii, afectând competitivitatea agricultorilor români.

Această lipsă de predictibilitate ar fi făcut imposibilă planificarea investițiilor pe termen lung, atât în ferme, cât și în industrie sau infrastructură. De aceea, Parlamentul European a blocat, de la bun început, avansarea negocierilor și a cerut modificarea propunerii. Rezultatul: Comisia a revenit asupra unor puncte sensibile.

Pilonul II al Politicii Agricole Comune – Dezvoltarea rurală – a fost restabilit cu o alocare de 50 de miliarde de euro, „insuficientă, dar stabilă”. Toate regiunile, nu doar cele rămase în urmă, primesc acum garanții că nu vor pierde mai mult de 25% față de exercițiul precedent. Iar rolul autorităților locale și regionale devine obligatoriu, ceea ce limitează controlul politic excesiv al guvernelor naționale și crește relevanța proiectelor la nivel local.

Capacitatea de absorbție

Pentru România, un punct critic rămâne capacitatea de absorbție. De la aderare, țara noastră a contribuit cu circa 30 de miliarde de euro la Bugetul UE și a absorbit aproximativ 105 miliarde. Pentru fiecare euro plătit, am primit trei înapoi.

„Pentru a justifica alocarea unui buget european consistent, România trebuie să demonstreze că fondurile pot fi utilizate eficient. Dacă solicită mai mult, dar cheltuie puțin, statele contributoare net vor bloca creșterile bugetare”, punctează Siegfried Mureșan.

În același timp, punctează el, „țara noastră trebuie să-și modernizeze politica de coeziune”.

„Dacă rămânem concentrați exclusiv pe apă, canalizare și drumuri locale, în timp ce alții investesc în securitate cibernetică, digitalizare, inteligență artificială și infrastructură critică, decalajele de competitivitate se vor adânci.

Pentru a proteja coeziunea, România trebuie să arate că fondurile europene contribuie și la prioritățile strategice ale UE: reziliență, securitate, competitivitate. Asta înseamnă proiecte dual use, infrastructură de transport adaptată mobilității militare, energie diversificată și protejată, sisteme digitale moderne”, spune Mureșan.

Un alt element nou este condiționarea fondurilor europene de reformele pe care România trebuie să le facă. Parlamentul European agreează această direcție, cu o condiție fermă: reformele trebuie să fie direct legate de domeniul finanțat.

„Nu mai trebuie să se repete situația din PNRR, unde reforme dintr-un sector blocau investiții din altul. Pentru România, reformele vor viza modernizarea administrației, digitalizarea instituțiilor, reducerea birocrației pentru investiții, flexibilizarea pieței muncii și sustenabilitatea sistemului de pensii”, explică europarlamentarul PPE.

Un an complicat pentru Europa

Negocierile asupra Bugetului multianual trebuie să respecte un calendar strâns. 2027 va fi un an electoral în Europa – cu alegeri în Franța, Italia, Polonia și alte state mari – astfel că niciun guvern nu va putea angaja decizii pe șapte ani în plină campanie.

De aceea, obiectivul este ca negocierile să fie finalizate până la sfârșitul anului 2026. Acest lucru ar face ca 2027 să devină un an de pregătire tehnică, astfel încât exercițiul bugetar 2028–2034 să înceapă fără întârzieri, spre deosebire de perioadele trecute.

Pentru România, noul buget european poate reprezenta fie un salt de modernizare, fie un risc de stagnare. Dacă fondurile agricole și de coeziune sunt protejate și folosite inteligent, dacă proiectele sunt orientate spre competitivitate, digitalizare și securitate, iar reformele susțin direcția europeană, atunci următorii șapte ani pot accelera convergența reală cu restul Uniunii. Dacă nu, decalajele pot deveni structurale și greu de recuperat.

Miza acestor negocieri nu este doar tehnică, ci strategică: felul în care Europa își definește apărarea, modul în care își protejează piața internă și modul în care sprijină dezvoltarea statelor sale. România are de câștigat dacă își joacă inteligent cartea și își menține influența în definirea regulilor. Noul buget european nu este doar o contabilizare de sume, ci arhitectura unui continent în schimbare – iar vocea noastră trebuie să fie fermă, coerentă și bine fundamentată.

Tag-uri: 2028-2036agriculturăanalizăbuget multianualcoeziunefondurimizePalatul ParlamentuluiRomâniaSiegfried Mureșan
Share204Tweet128Share36
Silviu Sergiu

Silviu Sergiu

Jurnalist cu o experiență de peste 27 de ani, specializat în politică internă și externă. A lucrat în redacțiile principalelor cotidiane din România (Jurnalul Național, Evenimentul zilei, România liberă, Newsweek) și a fost moderatorul emisiunii „Evenimentele zilei” de la B 1 TV. În prezent este senior editor și owner al publicației „Independent news”.

BREAKING NEWS

Un fost director adjunct al SIS, apropiat de AUR Moldova, apare în dosarul de spionaj în favoarea Rusiei al lui Alexandru Bălan. Cine este Sergiu Druță
Breaking News

Un fost director adjunct al SIS, apropiat de AUR Moldova, apare în dosarul de spionaj în favoarea Rusiei al lui Alexandru Bălan. Cine este Sergiu Druță

4 martie 2026

INTERNAȚIONAL

Desantul diplomatic de la Casa Albă: Occidentul este mult mai optimist decât Rusia că se va ajunge la un acord
Internațional

De ce au liderii Europei dificultăți în a vorbi pe aceeași voce despre Iran | ANALIZĂ

de Răzvan-Florin Trăistaru
4 martie 2026
0

Criza iraniană a devenit, încă o dată, un test major pentru coerența strategică a Europei. În timp ce Washingtonul își...

ECONOMIE

Doar 170 de bilete disponibile pentru „Agri Trade Summit 2026”
Economie

Doar 170 de bilete disponibile pentru „Agri Trade Summit 2026”

17 februarie 2026
Independent news

Copyright © 2024
Independent news

Parteneri:

Meniu Site

  • Despre noi
  • Politica de confidențialitate
  • Publicitate
  • Contact

Urmărește-ne

Welcome Back!

Login to your account below

Forgotten Password?

Retrieve your password

Please enter your username or email address to reset your password.

Log In
Niciun rezultat
Vezi toate rezultatele
  • Home
  • Breaking News
  • Actualitate
    • Economie
    • Internațional
    • România mea
    • Investigații
    • Sport
  • Focus
    • Prim Plan
    • Mediu
    • Tech
    • Sănătate
    • Life style
    • Cultură
    • Educație
  • Punctul de fierbere

Copyright © 2024
Independent news

Parteneri: