Dezvoltatorul american NuScale a înregistrat un eșec uriaș în toamna anului trecut, când proiectul din Idaho (SUA), pentru dezvoltarea primelor sale mini-reactoare, a fost anulat. Acum, după ce a picat proiectul din SUA, România este următoarea țară pe lista NuScale pentru construirea acestor SMR-uri.
Astfel, acționarii Nuclearelectrica ar fi trebuit să voteze în ședința de luna trecută continuarea proiectului NuScale, în baza studiului de prefezabilitate. Însă, Ministerul Energiei, în calitate de acționar majoritar, s-a abținut de la vot, iar propunerile de pe ordinea de zi, legate de proiectul NuScale, au fost blocate, ceea ce a dus și la blocarea continuarii proiectului.
Abținerea Ministerului Energiei în AGA ar avea legătură cu completarea unor aspecte care țin de structura și datele necesare etapelor de dezvoltare a proiectului, punctele urmând să fie supuse aprobării într-o AGA ulterioară”, a precizat Ministerul Energiei, întrebat de HotNews.ro dacă abținerea de la vot are legătură cu secretizarea acestor informații.
Prin aceste afirmații, Ministerul Energiei evită un răspuns clar legat de motivele abținerii de la votul din AGA, care a blocat proiectul mini-reactoarelor de la Doicești.
NuScale spune că votul va fi reluat în iunie sau iulie
John Hopkins, CEO-ul și președintele NuScale, afirma, săptămâna trecută, într-o conferință de presă a companiei, că votul a fost doar amânat pentru luna iunie sau iulie.
„Am avut o discuție în această dimineață cu clientul nostru RoPower. După cum am spus, am fost cu președintele României, în urmă cu două săptămâni, când am vizitat unitatea Doosan. Acționarii RoPower au votat pe 17 aprilie, însă, dintr-un motiv oarecare, pe care nu-l știm, a fost amânată data pentru iunie, iulie. Tot ce ni s-a spus este că nu are de-a face cu tehnologia NuScale sau cu contractorii. Fiind decizie politică, într-un an de alegeri, au amânat data. Nu este o problemă financiară. Tot ce știm este că votul a fost amânat până în iunie, iulie. Cam asta ne-au spus”, a spus John Hopkins.
NuScale Power se confruntă în SUA cu o serie de acuzații extrem de grave potrivit cărora ar fi încheiat un contract controversat, estimat la circa 37 miliarde dolari, cu un „client fals”, Standard Power.
De asemenea, nici proiectul din Romănia nu este văzut cu ochi buni, pe de o parte din cauza costurilor uriașe – plătite din fonduri publice – comparativ cu sistemele de producție a energiei eoliene și solare. Pe de altă parte, există numeroase controverse, mai ales în ceea ce privește reziduurile nucleare, care vor rezulta și care necesită depozitare în condiții speciale de siguranță.
Citește și SMR la Doicești: prea riscant, prea scump, prea târziu – Greenpeace România



















