Într-un interviu exclusiv pentru „Independent news”, procurorul Bogdan Pîrlog, fost șef al Parchetului Militar de pe lângă Parchetul Tribunalului București, îl acuză pe Paul Truică, fost procuror general militar, că a luat decizii administrative care au afectat capacitatea de combatere a infracțiunilor săvârșite militarii care servesc interesele unor grupuri de interese de afaceri din Constanța și Tulcea, puternic conectate cu mediul politic.
– Domnule procuror militar Bogdan Pîrlog, mulțumesc că ați acceptat invitația la interviurile „Independent news”. Bine ați venit!
– Mulțumesc pentru invitație.
– Ați reclamat recent pe Facebook o serie de abuzuri la care ați fost supus. Sunteți omul cel mai sancționat din justiția militară, poate chiar din justiția civilă. Vă confruntați cu cea de-a 21-a tentativă de a fi sancționat disciplinar. Susțineți că această tentativă are la bază dorința dumneavoastră de a destructura protecția de care o grupare de pe Litoral, cu legături puternice politice, se bucură din partea procurorilor militari. Ne puteți da detalii?
– E o poveste mai lungă, care a început în 2023. Mai exact, la sfârșitul lui 2022, dar efectiv a început să-și producă efectele în 2023. Ce se întâmplă? Zona litoralului Constanța, județele Constanța și Tulcea, dar în principal Constanța, reprezintă o mare zonă de dezvoltare economică, mai ales pe zona comerțului, însemnând porturile și zona de dezvoltare imobiliară. Într-o formă sau alta, Armata și în special Marina, Statul Major al Forțelor Navale, dețin o serie de proprietăți, dar nu numai, chiar și cel al Forțelor Aeriene, chiar și cel al Forțelor Terestre, dețin foarte multe proprietăți valorificabile imobiliar în anumite circumstanțe.
De asemenea, sunt o serie de legături în care, în mediile politice locale – fără a face politică, bineînțeles, e o chestie obiectivă -, sunt foarte multe foste cadre din cadrul Marinei. Celebru este primarul municipiului Constanța, care a fost, dacă nu mă înșel, rectorul Academiei Navale, amiral cu două stele.
– Domnul Vergil Chițac, de la PNL.
– Da. Nu despre dânsul vreau să vorbesc, v-am dat doar un exemplu. El e cel mai vizibil, dar sunt foarte mulți. Interesele au fost enorme și a fost dintotdeauna, ca să spun așa, a fost o zonă extrem de dificilă.
– S-au creat niște grupuri de interese.
– S-au creat multe grupuri de interese, nu de acum, ci, probabil, imediat după Revoluție, a durat ceva să se coaguleze și au devenit extrem de potente, atât financiar, cât și ca influență, inclusiv în zona de justiție. Parchetul nostru, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București (PMTMB), poziționarea lui specifică, acoperă ca arie de competență și Dobrogea. Județele care fac parte din circumscripția noastră teritorială sunt trecute în Legea 304 de organizare judiciară, care e o lege organică, evident. Deci ele sunt trecute expres în lege. Doar pentru parchetele militare sunt trecute zonele de competență teritorială.
În 2022 era vizibilă o schimbare în managementul PTPMB, luasem concursul, era previzibil că urma să devin prim-procuror militar. De asemenea, avusesem un dosar, în anul 2022, în care prinsesem o rețea care sustrăgea combustibil din Baza „Mihail Kogălniceanu”. În acel moment a fost un șoc, pentru că se creaseră niște relații de colaborare în prevenire.
Din păcate, ceea ce înțelegea parchetul militar prin prevenire, în zona litorală cel puțin, era mai degrabă prevenirea efectuării urmăririi penale decât prevenirea comiterii infracțiunilor. Ori noi, de la București, am făcut asta și atunci a fost un adevărat șoc. N-o să intru în amănunte, cert este că, în urma acestei acțiuni, au fost o serie de supărări pe plan local, odată pentru că nu s-au așteptat, apoi pentru că s-a întâmplat asta.
Dacă vă aduceți aminte, ceea ce se întâmpla în justiția din zona litorală a fost criticat inclusiv într-o hotărâre judecătorească a doamnelor judecătoare Panioglu și Guluțanu, în legătură cu cel care era, la acel moment, procuror general al Parchetului Curții de Apel Constanța, Gigi Ștefan parcă îl cheamă, și cu un anume procuror Niță, care au fost acuzați, dacă nu mă înșel, în considerentele unei hotărâri judecătorești dată de cele două judecătoare, de favorizarea infractorului. Concret au fost acuzați că au deschis un dosar penal față de niște persoane care, fie erau martori, fie aveau o calitate în dosarul pe care îl judecau doamnele Panioglu și Guluțanu.
Ideea este că Litoralul, pe lângă că este o zonă grea, este o zonă în care sunt interese foarte mari și foarte conectate la sistemul de justiție. Parchetul Militar București era o entitate necunoscută, care trezea mari neliniști.
La asta mai adăugăm și faptul că, în fostul CSM, actualul procuror general adjunct Nicolae Solomon a fost ales cu votul decisiv al Parchetului Tribunalului Constanța. Gen. Ștefan, are un ascendent, la acest moment, asupra adjunctului Procurorului General, dl. Solomon.
– Îi datorează cariera?
– Da. Dacă nu era votat la CSM s-ar fi reîntors în anonimat și probabil cariera lui ar fi fost una mai apropiată de abilitățile lui.
– Domnul general Ștefan, de la Constanța, mai este în funcție? Mai are o relație apropiată cu dl. Solomon?
– Domnul de la Constanța nu mai este în funcție, pentru că a avut două mandate, dar de facto se pare că tot el conduce. Având un ascendent asupra actualului Procuror General de la Constanța. Indiferent cum ar fi, DNA Constanța era în plină dezintegrare, deci nu prea mai avea ce să mai producă la acel moment, rămăsese doar Parchetul Militar București, care trezea o serie de temeri.
La acest moment, tot datorită intervenției Procurorul General de la acel moment – una din ultimele măsuri luate de vechiul CSM – a fost transferată de la Tulcea o persoană la Constanța…ca să înțelegeți, la Tulcea funcționau patru oameni din schema de 12. Ca să scape de acea persoană, i-au dat aviz pozitiv pentru a o transfera.
– Vă referiți la doamna procuror Laura Grădină, despre care „Independent news” a scris pe larg?
– Exact, doamna Grădină care a fost sancționată când era la Cluj, dacă nu mă înșel… Ea este beneficiara acelui SRL organizat la Constanța.
– Domnule procuror, ca să înțelegem exact foarte clar. Dvs. spuneți că domnii de la Constanța, eventual în relație cu domnul Solomon, au făcut în așa fel încât la Constanța să fie transferată o persoană care să nu deranjeze prea tare.
– Eu cred că, la acel moment, era o persoană care deranja foarte tare zona de parchete civile. Dacă vă aduceți aminte, noi de multe ori am atras atenția că parchetele militare nu trebuie să devină groapa de gunoi a parchetelor civile. Dar pare că avertismentul nostru a fost înțeles ca un fel de manual de instrucțiuni. Din păcate.
Cam asta era situația la acel moment, în 2023, când am preluat mandatul. Pe parcursul anului majoritatea dosarelor, care aveau cât de cât o finalitate, erau făcute de la București. Am fost informați de tot felul de incoerențe ale celui care era, la acel moment, Procurorul General Militar.
Îl chema Paul Truică. E o persoană care a intrat foarte târziu în parchet. Are vreo 65 de ani.
Înțeleg că acuma Alex Florența (Procurorul general- n.red.), se dă peste cap să-i obțină o prelungire peste vârsta legală, pentru a rămâne în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă ÎCCJ.
Am constatat că o serie de documente, o serie de informații erau transmise din unitatea noastră către Parchetul Curții Militare de Apel (CMA). În afara canalelor legale. Cu această ocazie am constatat că este vorba de procurorul de la Constanța. De asemenea, am constatat că existau activități în care Parchetul Tribunalului București figura ca participant alături de diverse entități militare, activități despre care noi nu știam. Acest individ, împreună cu procurarea de la Constanța, se duceau și angajau unitatea noastră de parchet în diverse inițiative, în diverse proceduri de colaborare cu, până la urmă, câmpul nostru infracțional.
– Înțeleg că mergeau și la petreceri organizate de militari, nu?
– Situația cu participarea la petreceri e o opțiune personală. Au fost într-adevăr și discuții pe acest subiect, legate de procurorul de la Constanța, nu de procurorul general. Au fost discuții care s-a încercat să i se explice faptul că una este să ieși cu polițiștii, care sunt colegii tăi, organe de urmărire penală, și alta este să ieși cu militarii care reprezintă, până la urmă, țintele împotriva cărora efectuezi urmărirea penală. Mesele acelea, balurile la care ești invitat și nu plătești nimic, au, până la urmă, o altă conotație.
– E importantă și asta….
– Poate fi importantă, dar asta ține mai degrabă de deontologie. Nu am găsit vreo legătură între un dosar anume și vreuna dintre aceste manifestări. Vulnerabilizau parchetul, dar asta e altă poveste. Ca imagine mă refer. S-au luat o serie de măsuri, s-au identificat niște documente. Am constatat că se făceau niște planuri în care era trecut un parchet inexistent, Parchetul Militar Constanța, în care persoana respectivă apărea în acte ca și comandant. E drept, nu era semnat din partea ei. Era un draft semnat doar de partea militară. Teoretic, poate a fost o eroare din partea militarilor sau, cel puțin, un lucru pe care l-am interceptat noi înainte să devină altceva.
Lucruri mai grave ni s-au adus la cunoștință. La acel moment, comandantul Jandarmeriei Constanța era generalul Daniel- Mihai Ferencz. În urma unei discuții mi-a adus la cunoștință faptul că procurorul general a venit la el și a avut două solicitări. Una pentru o rezervare la un club extrem de costisitor din zona litorală, din care a existat o discuție cu privire la cine să plătească.
– Cine era procuror general? Tot Paul Truică?
– Exact. Și respectivul comandant al Jandarmeriei făcuse rezervarea, dar se pare că a fost o neînțelegere pentru că, atunci când s-a pus problema plății, el a înțeles că, de fapt, procurorul general se aștepta să facă el plata. Ceea ce, evident, s-a întâmplat. Bun, aceasta este o situație pe care putem să o punem pe seama unei, ca să zic așa, deficiențe de comunicare.
A doua situație pe care mi-a adus-o la cunoștință se referă la faptul că Paul Truică s-a prezentat ca reprezentant al unor dezvoltători imobiliari, cerându-i generalului Ferencz să apeleze la fratele său, care aveau o funcție la una din primăriile din zonă – nu cred că la Constanța, parcă la Năvodari, dar nu sunt sigur. Ce vă spun este ceea ce mi s-a relatat. Nu am asistat eu, deci o luăm sub rezervă asta. Eu n-am nicio problemă. Mă duc și la testarea poligraf. Deși nu pot să certific cu certitudine faptul că discuția asta a avut loc, ce pot să spun este că, față de alte experiențe pe care le-am avut de-a lungul timpului, părea fenomenal de credibilă.
Aceeași discuție pe care am avut-o cu generalul Ferencz am avut-o și cu Clotilde Armand. Care mi-a relatat același lucru. Cum că Paul Truică a sunat-o pe telefonul operativ în legătură cu un bloc construit peste limitele de înălțime aprobate, s-a deplasat acolo, iar Truică vorbea despre bloc ca fiind al lui. În sectorul 1. Din nou, discuția a fost între mine și o altă persoană care mi-a relatat.
În ceea ce-o privește pe Clotilde Armand, a fost singura discuție pe care am avut-o. Nu o cunosc, dar nu pare genul care să bată câmpii și nu oricum nu pe o chestiune de genul ăsta. În schimb, pe generalul Ferencz îl știu în toți aceștia ani în care am lucrat.
I-am îndemnat pe amândoi să fac o sesizare. Din câte știu, până la urmă, generalul Ferencz la un moment dat s-a pensionat, n-a mai depus nicio sesizare. Clotilde Armand, la fel, de vreo trei ori a zis că face sesizarea, în final n-a făcut-o. Asta e… În niciun caz eu nu aveam elemente, dintr-o simplă discuție, să mă sesizez din oficiu.
– Dumneavoastră ați relatat despre un moment tensionat, la Constanța, cu procurorul Marius Strîmbei, de la Curtea Militară de Apel, legat de faptul că v-a fost luat un dosar în care era implicat Nicolae Crețu, fostul comandant al Bazei de la Mihail Kogălniceanu. Care era miza acestui dosar? De unde atâta emoție cu dosarul ăsta?
– Emoția era foarte mare. Vorbim acum de ce se auzea în exterior, de legăturile lui Crețu cu o serie de persoane bine reprezentate în zona politică, care aveau mari așteptări de la acest personaj.
– Tot pe zona de business imobiliar?
– Baza Mihail Kogălniceanu este într-un proces de extindere. Cred că anul acesta are un buget de investiții prevăzut de aproape 3 miliarde de euro.
– Și se așteptau să vină niște bani către niște firme, probabil…
– Este una dintre supoziții. N-am cum să o contrazic.
– E supoziția mea.
– E a dumneavoastră, e a majorității celor din zona militară care își exprimau punctul de vedere. De altfel, chiar astăzi mi-a relatat cineva niște lucruri legate de un capitan implicat într-un incident.
– Da, am scris în „Independent news”.
– Din ce înțeleg, persoanele cu care a avut acel incident, pe una dintre ele a fugărit-o în jurul uneu mese cu cuțitul, erau de fapt contractori sau viitori contractori ai bazei. Deci, oarecum lucrurile sunt un pic dinamice. În afară de asta, până la acest moment al dosarului Crețu, au mai existat incidente relatate mie de către Procurorul General Militar Strâmbei – din nou, n-am nicio problemă, mergem și la poligraf dacă este nevoie – în care mi-a spus că a fost chemat la Alex Florența și la Nicolae Solomon, procurorul general și adjunctul său, în care era admonestat că ce caut eu sau procurorii de la mine din unitate la Constanța. Nu avem suficiente județe? Deci cam așa se punea problema. Era o disperare…
– Să nu vină procurorul Pîrlog…
– Nu neapărat procurorul Pîrlog, ci procurorii de la Parchetul Militar București. Și din nou o pun pe seama înțelegerilor pe care le aveau prin conducerea de facto, cel puțin, a parchetelor civile de acolo, care apelau la factorul politic, care la rândul său apela la oamenii pe care și i-a pus în funcție în fruntea Ministerului Public. Am înțeles.
Înțeleg acum că Solomon își dorește foarte mult șefia DNA. Mi se pare o idee extraordinară. Cred că…
– Sunteți sarcastic, nu?
– Nu, nu, nu, să știți. Eu mă gândesc la cei care au fost conducătorii DNA după Kovesi. Cred că se roagă zi și noapte să ajungă acest personaj în fruntea DNA. Din acel moment, categoric, lumea îi va vedea într-o postură fenomenal de pozitivă prin comparație. Din punctul meu de vedere, mi se pare absolut înțelept să pui un procuror care are aproape patru ani cu intermitențe în câmpul muncii. În rest, delegări și funcții administrative. E ok. Din punctul meu de vedere, nu văd de ce. Presupun că planul decidenților este ca DNA să devină, ca să zic așa, un cadavru frumos împăiat, pus în vitrină și atunci, da, competența de la SIIJ 2.0 se poate întoarce la DNA. Cu asemenea management lucrurile vor merge perfect.
Pe domnul Solomon l-am cunoscut de-a lungul timpului. N-am remarcat să aibă veleitățile artistice, dar nu se știe niciodată. Acuma, dacă stăm să ne gândim, mi se pare foarte normal ca un parchet de o asemenea magnitudine cum este DNA să primească la conducere o persoană care, teoretic, dacă am pune anii în care a funcționat cu adevărat ca procuror, n-ar îndeplini condițiile să promoveze la PT pe legislația actuală. Adică mi se pare de bun simț.
– Iar sunteți sarcastic… Și domnul Florența? Domnul Florența dorește și dânsul să rămână în fruntea Parchetului General?
– Presupun că domnul Florența dorește să rămână. Adică a avut, ca să zic așa, un mandat extraordinar de bun. Este procuror general, a vizitat țări cu care avem o colaborare strategică, cum ar fi Brazilia, din America de Sud. Parcă în Brazilia a fost cu Corina Corbu, cu ministra de atunci a Justiției și cu încă un băiat care… Mă rog, erau doi băieți și două fete, ca să citez pe cineva. Bine, sunt sigur că erau acolo într-o deplasare în care… revin, noi avem mari colaborări cu Brazilia. Probabil, fiind în proximitate, foarte importantă relația noastră în materie de parcurs cu Brazilia.
– Și domnul Marius Voineag, actualul șef al DNA? E în campanie, se duce la podcast.
– O să mă abțin să fac o apreciere cu privire la DNA nefăcând parte din DNA. Dar… am două chestii pe care vreau să le spun. Una: noi am avut o colaborare fenomenală cu secția pentru militari a DNA, care oarecum este separată de restul DNA. Au și sediu separat.
– Aici vorbiți la propriu, da? Chiar ați avut o colaborare bună?
– Da, da.
– Șeful secției e procurorul Mircea Adrian…
– Exact, exact. Practic, amândoi conducem niște unități fantomă, dacă ne gândim cât de subdimensionate sunt. Bine, eu nu mai conduc nimic, dar am condus până la 31 decembrie 2025. Am colaborat bine. DNA – componenta militară este ok, raportat la instrumentele pe care le are, la numărul de oameni și la situația generală.
Bun. Pe de altă parte, fără a nega sau a ignora ceea ce s-a scris în presă despre Marius Voineag, nu am cunoștință, eu am aflat de el în momentul în care a devenit șef la DNA. Nu l-am cunoscut înainte, dar senzația pe care o am este că, dacă nu va primi al doilea mandat, acest lucru nu va avea la bază aspectele negative evidențiate, ci cele câteva situații în care, din contră, DNA a mai mișcat și s-a văzut că există un potențial. S-ar putea ca schimbarea șefului DNA să aibă la bază, de fapt, dorința de a transforma DNA într-un fel de agenție națională de integritate. Ați mai auzit de instituția aceasta?
– Nu.
– Există, să știți, n-au desființat-o.
– O plătim în continuare, asta îmi spuneți?
– Da și vom plăti în continuare. Modelul ANI este fenomenal. Dacă DNA ar putea să ajungă așa, ar fi extraordinar. Aici mi- este teamă. Că se poate și mai rău. Mi-e că există voința și majoritatea și punctul critic pentru a se obține asta.
– Păi și lucrurile astea pot fi oprite de către cineva? De către factorul politic, mă gândesc.
– Există un președinte al României, care până una alta se bucură de legitimitate, chiar dacă, poate, votul a fost preponderent negativ. Dar există un vot care l-a pus acolo. Acel vot l-a pus acolo, pe de o parte, din cauza unor circumstanțe de viață și de moarte, pe de altă parte i-a dat, chiar dacă nu niște atribuții concrete, i-a dat o responsabilitate enormă. Președintele României poate refuza numirea unor anumite persoane în funcțiile de procurori- șefi. Nu are nicio scuză. Nu Ministrul Justiției va fi vinovat, nu aceste persoane vor fi vinovate, vina o va purta președintele.
– În legătură cu situația din Justiție, cu legile promovate în 2022, care este, în opinia dumneavoastră, vina ministrului Justiției de atunci, Cătălin Predoiu?
– Cătălin Predoiu a fost din totdeauna apropiat cercului din care face parte și Lia Savonea, încă de pe vremea când nu era condus de Lia Savonea. El a mâncat o pâine și s-a dezvoltat în zona justiției bucureștene. Ca avocat. Ca vector de influență. El a depins foarte mult de colaborarea cu aceste grupuri și entități.
– Doamna Savonea era la sectorul 6.
– Doamna Savonea era la început la sectorul 6, da. După aia a venit la București, președintele Tribunalului. Parcă așa a fost. Nu știu dacă nu cumva s-a dus direct la Curte. Au trecut peste 20 de ani. O să verific. Acum 20 de ani, când eu am venit la sectorul 6, ea tocmai plecase de un an sau doi. Și era altcineva președinte. Teoretic, eu nu m-am suprapus cu domnia sa. Domnul Predoiu, având o relație mai veche, profesională și funcțională, este apropiat de zona asta. În momentul în care noi ne-am trezit că, pentru ministrul Justiției este nominalizat Cătălin Predoiu, ne-am dat seama că îl vom regreta pe Tudorel Toader.
