Parlamentul European a decis, marți, să retragă protecția juridică de care beneficia europarlamentara Diana Iovanovici Șoșoacă. Plenul a aprobat cererea transmisă de autoritățile judiciare române, prin care se solicita încuviințarea urmăririi penale împotriva sa.
Votul a reprezentat un semnal clar al instituțiilor europene față de un caz care combină acuzații de extremism, negare a Holocaustului și violență împotriva reprezentanților statului.
Ce a decis Parlamentul European și ce înseamnă concret
Forul legislativ european a aprobat ridicarea imunității pentru șapte din cele opt puncte ale raportului înaintat de Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI), care avizase favorabil solicitarea cu o săptămână înainte, cu 17 voturi pentru, niciun vot împotrivă și o singură abținere. În acest fel, unanimitatea din comisie a prefigurat verdictul din plen.
Capitolele pentru care a fost ridicată acoperă un spectru larg și grav al acuzațiilor. Punctul B privește o acuzație de privare ilegală de libertate, legată de un incident petrecut pe 10 decembrie 2021 într-un apartament din București.
Punctele C, F și G vizează glorificarea unor persoane condamnate definitiv pentru crime de război, promovarea unor idei legionare și incitarea rasistă și xenofobă, materializate atât prin comunicatele oficiale ale partidului SOS România, cât și prin declarații publice online din octombrie și 1 decembrie 2024.
Punctele D și E documentează declarații cu tentă antisemită unele publicate pe Facebook în mai 2024, altele rostite direct în plenul Parlamentului României prin care ar fi acuzat colectiv o comunitate etnică de crime istorice împotriva românilor. Punctul H se referă la o acuzație de ultraj față de doi polițiști aflați în exercițiul funcțiunii, pe care i-ar fi amenințat în mod direct.
Singurul punct pentru care imunitatea a fost menținută este cel referitor la un discurs rostit în plenul Parlamentului European pe 11 februarie 2025, în care Șoșoacă ar fi invocat figura lui Nicolae Ceaușescu, discursurile europarlamentarilor în plen beneficiind de protecție specială prin tratatele europene.
Ridicarea imunității nu echivalează cu o condamnare și nu prejudecă vinovăția. Ea elimină, în termeni procedurali, bariera care împiedica procurorii români să avanseze în cercetările deschise împotriva sa.
Dosar cu 11 capete de acuzare și profil politic construit pe sfidare
Președinta SOS România face obiectul unui dosar penal care cuprinde 11 acuzații distincte, acumulate pe o perioadă de aproximativ trei ani, din decembrie 2021 până în februarie 2025. Printre acestea se numără propagandă legionară, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război, negarea și minimizarea Holocaustului, dar și fapte penale cu caracter violent față de reprezentanți ai autorității de stat.
Profilul public al acesteia s-a construit deliberat pe provocare, sfidarea instituțiilor și retorică naționalistă extremă. Ceea ce o distinge de alți populiști autohtonii este persistența cu care a cultivat conexiuni cu narațiunile pro-ruse și cu medii eurosceptice și antisemite din spațiul online românesc și internațional.
Legăturile cu Moscova și un fir roșu documentat
Fără a fi nominalizată formal în niciun dosar de spionaj, Șoșoacă a adoptat constant poziții care coincid cu interesele propagandistice ale Kremlinului. A votat în Parlamentul European împotriva ajutorului militar pentru Ucraina, a negat caracterul agresiv al invaziei ruse, a promovat narațiuni privind „provocarea NATO” și a atacat sistematic instituțiile de apărare colectivă occidentală.
Potrivit mai multor analize ale organizațiilor de monitorizare a dezinformării, discursul Șoșoacăi a amplificat repetat mesaje originate în ecosistemul mediatic pro-Kremlin fie direct, prin conținuturi distribuite pe rețelele sale de socializare cu milioane de urmăritori, fie indirect, prin atacuri coordonate împotriva instituțiilor care contracarau influența rusă în spațiul public românesc.
