Liderii din Europa Centrală favorabili Kremlinului, precum premierul ungar Viktor Orbán și omologul său slovac Robert Fico, vor fi însoțiți anul viitor de o figură cunoscută: fostul prim-ministru ceh Andrej Babiš, care este din nou în creștere în sondajele naționale, scrie „Politico”.
Deși Babiš, un cameleon politic miliardar, este mai puțin înrădăcinat ideologic decât Orbán sau Fico, el și-a orientat partidul ferm spre dreapta și se face ecoul retoricii omologilor săi din Ungaria și Slovacia.
La fel ca Orbán, Babiš afirmă că, dacă Donald Trump ar fi președintele SUA, nu ar exista un război rusesc în Ucraina și crede că o victorie electorală a candidatului republican în noiembrie ar asigura pacea.
La fel ca Fico, mogulul ceh și-a exprimat anterior preferința pentru reducerea sprijinului acordat Ucrainei, care se opune invaziei la scară largă a Kremlinului.
Înalți oficiali cehi au încercat să îl discrediteze pe Babiš – un magnat controversat al agriculturii care a fost prim-ministru din 2017 până în 2021 – ca fiind în buzunarul lui Orbán de când partidul său Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți (ANO) s-a alăturat în această vară la Bruxelles noii facțiuni de dreapta dură a liderului maghiar, Patrioții anti-migrație.
„Mișcarea ANO este doar marioneta lui Orbán”, a declarat ministrul ceh de externe Jan Lipavský pentru „Politico”. „Ei și-au găsit în mod clar prieteni printre naționaliștii pro-ruși și xenofobi” din Parlamentul European, a adăugat el.
Un semnal de alarmă
Dar alegătorii cehi se întorc la Babiš în număr mare, conform rezultatelor recentelor alegeri regionale, înainte de votul parlamentar național din 2025.
Fostul prim-ministru și partidul său de opoziție, ANO, au obținut o victorie zdrobitoare în 10 dintre cele 13 regiuni ale țării, cu 35 % din voturi în septembrie, în creștere semnificativă față de 21 % la ultimele alegeri regionale din 2020. Acesta a fost un semnal de alarmă pentru actuala coaliție de guvernare – și pentru Bruxelles.
Actualul guvern al prim-ministrului Petr Fiala, un conservator care sprijină Ucraina, are o cotă de popularitate record de 24%, cea mai scăzută dintre toate guvernele cehe din 2013, din cauza unei comunicări deficitare și a unei promisiuni încălcate de a nu crește taxele.
Acest lucru sporește șansele lui Babiš de a prelua puterea, deoarece popularitatea sa rămâne stabilă în pofida implicării sale în numeroase scandaluri, inclusiv într-un caz de conflict de interese prelungit privind subvențiile UE plătite conglomeratului său agricol, în care a fost în cele din urmă achitat.
Calculele coaliției
De când a pierdut alegerile parlamentare din 2021, Babiš, în vârstă de 70 de ani, a adoptat o retorică înflăcărată, emblematică pentru liderii de extremă dreapta, de la a da vina pe UE pentru prețurile ridicate la energie până la a pune sub semnul întrebării ajutorul militar acordat Ucrainei sau la a răbufni împotriva migrației fără documente, pe care dorește să o rezolve prin desfășurarea de forțe armate de-a lungul plajelor din sudul Europei.
De-a lungul anilor, partidul său flexibil a fost descris ca fiind de toate felurile, de la stânga la populist, tehnocrat, catch-all, conservator și de extremă dreapta.
În momentul în care Babiš și-a pierdut candidatura pentru a deveni președinte al Cehiei în 2023, el exagera teama de război între NATO și Rusia, repetând o linie populară pentru Moscova și aliatul său de la Budapesta, Orbán.
Viktor Orban și Andrej Babiš
Legătura cu Patrioții de la Bruxelles – Partidul Poporului Austriac, de extremă dreaptă, este, de asemenea, membru și a ieșit învingător în alegerile naționale de luna trecută – a fost picătura care a umplut paharul pentru membrii mai liberali ai ANO.
Majoritatea au părăsit acum partidul din cauza dezacordurilor cu privire la direcția sa politică.
Fostul vicepreședinte al Parlamentului European Dita Charanzová și europarlamentarul Martina Dlabajová s-au despărțit de ANO anul trecut, în timp ce vicepreședintele Comisiei Europene Věra Jourová s-a despărțit de Babiš chiar înainte de formarea noii alianțe de extremă dreapta.
Charanzová a declarat pentru „Politico” că „era clar din evoluțiile din Republica Cehă că mișcarea ANO va promova politici naționaliste”.
„Pe vremea când Babiš era prim-ministru, dorea să formeze un guvern cu extrema dreaptă. Martina [Dlabajová] și cu mine am mers la Praga pentru a-i spune că, dacă va face asta, unii dintre membrii partidului său îl vor părăsi. El a cedat și a creat în schimb un guvern cu social-democrații”, a spus ea.
După ce „Politico” a contactat Babiš și partidul său ANO pentru comentarii, mâna sa dreaptă, vicepreședintele ANO Karel Havlíček, a răspuns că „este o prostie” să se spună că partidul s-a îndreptat spre extrema dreaptă.
„ANO a fost întotdeauna și rămâne un partid atotcuprinzător”, a declarat Havlíček. „Suntem la fel. Ceea ce s-a schimbat este faptul că unii politicieni și-au pierdut autoreflexia și au încetat să mai perceapă realitatea … Cred că este legitim să ai o opinie diferită de cea a conducerii UE și nu este nevoie să ostracizezi imediat acele persoane”.
Petr Pavel, președintele baricadă
Petr Pavel, președintele proeuropean al țării care a câștigat cursa prezidențială împotriva lui Babiš în 2023, se va dovedi un obstacol pentru magnat dacă acesta va încerca în mod deschis să orienteze Cehia spre est.
În cele din urmă, însă, Președinția cehă nu are puteri executive, lăsând o marjă de manevră politică prim-ministrului.
Potrivit lui Petr Kaniok, director al Institutului Internațional de Științe Politice de la Universitatea Masaryk din Brno, o coaliție închegată între Babiš și partidele cehe de extremă dreapta, precum Libertate și Democrație Directă sau Jurământ și Automobiliști, i-ar permite să facă „ceea ce crede de cuviință în politica externă și europeană”.
„Guvernul ar fi cu siguranță similar, cel puțin din punct de vedere retoric, cu cel slovac actual – anti-UE, mai naționalist, mai puțin pro-ucrainean și pasiv … Republica Cehă ar înceta pur și simplu să mai facă politica relativ constructivă de astăzi și ar reveni la înțelegerea lui Babiš a UE ca un ATM”, a declarat Kaniok.
Fără aderare la UE pentru Ucraina
În timp ce UE pare ambivalentă cu privire la recenta ascensiune a forțelor populiste de extremă dreaptă pe continent, creșterea blocului favorabil Moscovei va face mai dificilă obținerea unui consens cu privire la chestiuni precum ajutorul pentru Ucraina, sancțiunile împotriva Rusiei sau migrația.
Există deja unele semne cu privire la ce fel de politică ar adopta ANO față de Ucraina, problema critică de politică externă cu care se confruntă Europa, pe măsură ce invazia la scară largă a liderului rus Vladimir Putin se apropie de aniversarea a trei ani.
La el acasă, Babiš a declarat că speră că „Ucraina nu va deveni niciodată membră a UE”.
Între timp, în Parlamentul European, doi dintre cei șase deputați ai ANO s-au abținut de la un vot din septembrie privind o rezoluție fără caracter obligatoriu prin care se cerea țărilor membre să aprobe utilizarea de către Kiev a rachetelor cu rază lungă de acțiune împotriva țintelor de pe teritoriul Rusiei. Ceilalți patru nici măcar nu s-au prezentat la vot.
De asemenea, aceștia s-au abținut sau nu au participat la votarea unei rezoluții în iulie privind necesitatea ca UE să continue să sprijine Ucraina.
„Votul a inclus un angajament de a acorda Ucrainei o cotă obligatorie din PIB din bugetul de stat. De ce ar trebui să ne dicteze cineva acest lucru? Noi vom decide cum vrem să ne ajutăm singuri”, a declarat Babiš într-un interviu acordat unei instituții de presă cehe, când a fost întrebat de ce deputații săi nu s-au prezentat la vot.
Ondřej Knotek, un eurodeputat din partea partidului ANO, a respins sugestiile că partidul este pro-rus.
„Orice încercare de a ne defăima și de a spune că suntem pro-ruși, pro-chinezi sau, nu știu, pro-Antarctica reflectă doar temerile legate de faptul că am format al treilea cel mai puternic grup din Parlament”, a declarat Knotek.
El a adăugat că ANO este pro-europeană și în niciun caz extremistă sau de extremă dreapta.
Acest lucru a stârnit ironii din partea lui Kaniok, politologul, care a declarat că o nouă administrație Babiš ar putea viza „instituții precum sistemul judiciar [și] mass-media publică”, la fel ca spiritele sale înrudite din Budapesta și Bratislava.
„Ei [ANO] obișnuiau să aibă o viziune pozitivă, motiv pentru care aveau alegători liberali … acum este o mișcare a fricii”, a spus el.
