Cancelarul german Friedrich Merz a ținut un discurs în deschiderea celei de-a 62-a Conferințe de Securitate de la München (MSC) în care a criticat pozițiile contondente al SUA la adresa Europei. Discursul său a fost, pe alocuri, un răspuns în mod direct la discursul agresiv al vicepreședintelui american JD Vance de anul trecut, fiind de acord cu acesta că între Europa și SUA s-a creat o prăpastie în privința unor aspecte.
Cancelarul german a spus că „lupta culturală MAGA în SUA nu este a noastră în Europa” și a adaugat că „libertatea de exprimare aici se termină atunci când cuvintele rostite sunt împotriva demnității umane și a legii noastre fundamentale”.
„Nu credem în tarife și protecționism, ci în comerțul liber. Respectăm acordurile climatice și OMS, deoarece suntem convinși că provocările globale pot fi rezolvate numai împreună”, a spus Merz.
Europa trebuie să rezolve dependența „autoimpusă” față de SUA pentru a reechilibra relațiile transatlantice, a punctat Merz.
El a recunoscut și unele erori europene, afirmând că „nimeni nu ne-a forțat să ajungem la această dependență excesivă față de Statele Unite în care ne-am aflat recent”.
„Această dependență a fost autoimpusă, dar acum trebuie să renunțăm la această stare cât mai repede posibil”, spune el. În opinia sa, acest lucru se va realiza prin consolidarea pilonului european al NATO.
„Presupun că vom avea opinii diferite mai des decât în trecut, vom [trebui] să negociem calea corectă de urmat și poate va trebui să ne certăm pe această temă. Dar dacă vom face acest lucru cu o nouă forță, un nou respect și respect de sine, va fi în beneficiul ambelor părți.”
„În era rivalității marilor puteri, nici măcar SUA nu vor fi suficient de puternice pentru a acționa singure”, a subliniat Merz.
Cancelarul Germaniei a vorbit apoi în limba engleză și s-a adresat direct delegației SUA cu o mustrare foarte puternică la adresa Statelor Unite. El a spus că, de generații întregi, „încrederea dintre aliați, parteneri și prieteni a făcut din NATO cea mai puternică alianță din toate timpurile”. „Europa știe foarte bine cât de prețioasă este aceasta”, a adaugat el.
Apoi a avertizat: „În era rivalității marilor puteri, nici măcar Statele Unite nu vor fi suficient de puternice pentru a acționa singure.”
„Dragi prieteni, apartenența la NATO nu este doar un avantaj competitiv pentru Europa, ci și pentru Statele Unite. Așadar, să reparăm și să reînviem împreună încrederea transatlantică. Noi, europenii, ne facem partea noastră”, a conchis Merz pe acest subiect.
Sfârșitul ordinii mondiale pe care o știm
În deschiderea discursului său la Conferința de Securitate de la München (MSC), cancelarul german Friedrich Merz a descris forumul drept „un seismograf pentru situația politică globală”. El a subliniat că, în cele trei decenii de participare, scopul său a fost de a consolida relațiile transatlantice, în special cu Statele Unite.
Referindu-se la motto-ul actual al MSC – „Sub distrugere” – Merz a spus că este „sumbru”, dar insuficient de dur pentru realitatea prezentă. „Ordinea mondială pe care o știam nu mai există”, a declarat el, adăugând că „Europa tocmai s-a întors dintr-o vacanță din istorie”.
Merz a descris contextul global drept o eră a „politicii marilor puteri”, marcată de tensiuni crescânde și conflicte deschise, inclusiv agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. A calificat acțiunile Moscovei drept „revizionism violent”, o tentativă de a redesena prin forță ordinea europeană.
În paralel, a avertizat că China urmărește să devină lider în modelarea noii ordini globale, folosind dependențele economice și tehnologice în avantajul său. În ceea ce privește SUA, Merz a afirmat că pretenția la leadership global „a fost contestată și, probabil, pierdută”, o evaluare care sugerează o lume multipolară instabilă.
În opinia sa, această revenire a competiției între mari puteri reflectă „societăți neliniștite” în perioade de schimbare revoluționară. În astfel de momente, democrațiile sunt testate, deoarece cetățenii sunt tentați de „răspunsuri puternice și ușoare”.
Critica „surplusului normativ” al Germaniei
Unul dintre cele mai clare mesaje ale cancelarului a vizat politica externă germană din ultimele decenii. Merz a vorbit despre un „surplus normativ de intenții bune” – adică o diplomație axată pe principii, avertismente și apeluri morale, dar fără instrumentele de putere necesare pentru a le susține.
Germania, a spus el, „a criticat, a avertizat, a cerut și a mustrat”, dar nu a investit suficient în capacitatea de a impune sau apăra aceste poziții. Astfel, „decalajul dintre ambiție și posibilitate a devenit prea mare”.
El a oferit un exemplu elocvent: deși PIB-ul Uniunii Europene este de aproape zece ori mai mare decât cel al Rusiei, Europa nu este „de zece ori mai puternică”. Potențialul militar, tehnologic și economic există, însă nu este valorificat strategic. Merz a insistat că schimbarea trebuie să fie una de mentalitate în Europa.
Putere suficientă pentru a proteja libertatea
Cancelarul Germaniei a avertizat că nu doar excesul de putere a statului amenință libertatea, ci și insuficiența acesteia. Un stat incapabil să-și protejeze cetățenii sau interesele externe ajunge, în final, la același rezultat: erodarea libertății.
El l-a citat pe ministrul de Externe al Poloniei, Radosław Sikorski, care spunea că se teme mai puțin de puterea Germaniei decât de inactivitatea Germaniei. „Aceasta este responsabilitatea noastră”, a spus Merz, indicând rolul central al Berlinului în arhitectura europeană.
Parteneriat cu SUA, dar fără iluzii hegemonice
Cancelarul a recunoscut îngrijorările legate de relația transatlantică, însă a respins ideea renunțării la SUA ca partener strategic. În opinia sa, o astfel de poziție ignoră realitățile geopolitice ale Europei.
Totodată, el a subliniat că Germania nu va adopta o „politică a marilor puteri” în Europa. „Conducere în parteneriat, da. Fantezii hegemoniale, nu.”
Merz a reiterat sprijinul pentru Ucraina și a amintit inițiativa guvernului său de modificare a constituției pentru a permite creșterea cheltuielilor de apărare. Obiectivul declarat: transformarea Bundeswehr în „cea mai puternică armată convențională din Europa”.
El a menționat desfășurarea de trupe germane în Lituania și reformele serviciului militar. În plan european, a cerut clarificarea articolului 42 din Tratatul UE privind „asistența reciprocă” în cazul unui atac armat, nu pentru a înlocui NATO, ci pentru a consolida pilonul european al alianței.
De asemenea, a confirmat discuții inițiale cu președintele francez Emmanuel Macron privind un program european de descurajare nucleară integrat în cadrul partajării nucleare din NATO.
Pe plan economic, Merz a pledat pentru investiții în tehnologii emergente și inteligență artificială, dar și pentru limitarea reglementării excesive la nivel european. „Nu trebuie să ne punem lanțuri care ne privează de competitivitate”, a avertizat el.
În final, cancelarul a insistat asupra rolului Germaniei în coeziunea europeană. A subliniat importanța formatelor de cooperare precum E3 (Germania, Franța, Marea Britanie) și extinderea colaborării cu Italia și Polonia.
„Noi suntem în inima Europei. Dacă Europa este divizată, noi suntem divizați”, a afirmat Merz.
Programul primei zile
Liderii mondiali și factorii de decizie din aproximativ 120 de țări se vor reuni vineri în Germania pentru cea de-a 62-a Conferință de securitate de la München.
Se preconizează că o mare parte a conferinței de trei zile va fi dedicată discuțiilor despre erodarea ordinii internaționale bazate pe norme, organizatorii afirmând că reuniunea din acest an are loc într-un „moment de inflexiune fundamental”.
Printre vorbitori se numără cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Vineri și sâmbătă, la München, secretarul de stat american Marco Rubio este așteptat să continue să preseze Europa să împărtășească povara în materie de apărare comună.
Însă reuniunea are loc pe fondul unei incertitudini geopolitice tot mai profunde, pe măsură ce SUA adoptă un ton tot mai volatil față de aliații săi tradiționali și se înregistrează o ruptură majoră a încrederii între Washington și capitalele europene. Donald Trump și-a exprimat în repetate rânduri nemulțumirile față de NATO și a amenințat că va confisca Groenlanda, ceea ce a îndepărtat chiar și unii dintre aliații săi ideologici din Europa.
Pe fondul unei realinieri mai ample, pe măsură ce țările echilibrează interdependența comercială cu preocupările legate de tehnologie și securitate, Rusia continuă să continue războiul în Ucraina. Între timp, în Orientul Mijlociu, conflictele nerezolvate și luptele pentru putere la nivel regional – de la Gaza la Golful Persic – adaugă un alt strat de volatilitate într-un peisaj global deja foarte disputat.
14:30 – Deschiderea conferinței.
14:45- Cancelarul Germaniei Friedrich Merz.
15:30 – Șeful politicii externe a UE, Kaja Kallas, ambasadorul SUA la ONU, Michael Waltz, ministrul saudit de Externe, prințul Faisal bin Farhan Al Saud.
16:30 – Președintele finlandez Alexander Stubb, ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil.
17:30 – Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom.
18:30 – Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson, președintele Moldovei, Maia Sandu, șeful serviciilor secrete germane, Martin Jäger, președintele Comitetului militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone.
18:30 – Președintele Cehiei, Petr Pavel, congresmana americană Alexandria Ocasio-Cortez.
19:15 – Comisarul european pentru Tehnologie, Henna Virkkunen.
19:30 – Panelul dedicat Ucrainei: ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, ministrul britanic de Externe, Yvette Cooper, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha, ministrul olandez de Externe, David van Weel, senatoarea americană Jeanne Shaheen.
18:45 – Reza Pahlavi.
19:00 – Președintele Franței, Emmanuel Macron.
22:00 – Congresmana americană Alexandria Ocasio-Cortez, ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker, guvernatoarea statului Michigan, Gretchen Whitmer.
Discursul lui Rubio, cel mai așteptat moment de la MSC
Mark Rutte, secretarul general al NATO, se așteaptă ca Marco Rubio, Secretarul de Stat al SUA, să facă presiuni asupra europenilor pentru a „asuma un rol mai important de lider” în cadrul Alianței.
Mark Rutte s-a oprit în fața jurnaliștilor în drumul său spre hotel pentru a răspunde la câteva întrebări referitoare la evenimentele din acest weekend.
El spune că se așteaptă ca discursul de mâine al secretarului de stat american Marco Rubio să „continue, fără îndoială, să facă presiuni asupra europenilor pentru a continua să asume un rol mai important de lider în cadrul NATO și să facă ca alianța să fie condusă mai mult de Europa”.
„Mă aștept ca acest lucru să contribuie la consolidarea poziției SUA în cadrul NATO. Desigur, nu scriu eu discursul, dar am toată încrederea în acesta”.
El a afirmat că europenii își măresc cheltuielile pentru apărare „nu numai pentru că SUA le solicită acest lucru, ci și pentru că este necesar din cauza amenințării rusești”.
Întâlnire cu Zelenski
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat că va avea ocazia să se întâlnească cu Volodimir Zelenski în cadrul Conferinței de securitate de la München. La un an după ce vicepreședintele JD Vance a șocat demnitarii prezenți cu un atac verbal la adresa multora dintre cei mai apropiați aliați ai SUA din Europa, Rubio intenționează să adopte o abordare mai puțin controversată, dar similară din punct de vedere filosofic, atunci când va lua cuvântul în cadrul reuniunii anuale de sâmbătă, potrivit oficialilor americani.
Înainte de a se îmbarca în avion joi seara, Rubio a folosit cuvinte liniștitoare, descriind Europa ca fiind importantă pentru americani. „Suntem foarte strâns legați de Europa”, a declarat el reporterilor. Dar a precizat și că lucrurile nu vor fi ca de obicei, spunând: „Trăim într-o nouă eră geopolitică și va fi nevoie ca noi toți să reexaminăm cum arată aceasta”.
Europenii „vor sinceritate, vor să știe încotro ne îndreptăm”, afirmă Rubio înaintea discursului de la München
Înainte de a pleca la München, Rubio a fost întrebat dacă europenii ar trebui să se aștepte la un alt discurs combativ, precum cel al lui JD Vance de anul trecut, sau la unul mai conciliant.
El a răspuns: „Trebuie să așteptați până sâmbătă. Va fi bine, vom fi bine. Cred că va fi bine primit. Vom vedea. Cred că vor sinceritate. Vor să știe încotro ne îndreptăm, unde am vrea să mergem, unde am vrea să mergem împreună cu ei. Asta este speranța noastră.”
Apoi, a adăugat: „Europa este importantă pentru noi. Suntem foarte strâns legați de Europa. Cred că majoritatea oamenilor din această țară își pot urmări moștenirea culturală sau personală până în Europa. Așadar, suntem profund legați de Europa, iar viitorul nostru a fost întotdeauna legat de al ei și va continua să fie. Așadar, trebuie doar să vorbim despre cum va arăta acel viitor.”
Groenanda pe agendă
Secretarul de Stat american, Marco Rubio, este așteptat să aibă o discuție cu prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, și prim-ministrul groenlandez, Jens-Frederik Nielsen, în marja Conferinței de securitate de la München. Evident, contextul întâlnirii este interesul continuu al SUA de a controla teritoriul semi-autonom danez.
SUA, Danemarca și Groenlanda sunt angajate în discuții despre viitorul teritoriului de peste o lună, iar Rubio a declarat luna trecută că procesul ar putea dura luni de zile înainte de a se ajunge la un rezultat.
Întrebat aseară despre Groenlanda înainte de a pleca la München, Rubio a răspuns: „Lucrăm la asta și suntem optimisti.”
