Partidele românești cheltuie anual din banii contribuabililor o sumă egală cu cea cheltuită de partidele din Spania, relevă un studiu al Asociației Proiectul România 2030, publicat în exclusivitate de „Independent news”.
În 2023, subvențiile din bani publici acordate partidelor politice din România au fost de aproximativ 265 milioane lei (aproximativ 54 milioane de euro). În Spania suma a fost cu doar 2 milioane de euro, respectiv 52 de milioane de euro.
Suedia și Marea Britanie, deși sunt țări cu o tradiție democratică mai îndelungată, cheltuie de la bugetele de stat sume comparabil mai mici: În Suedia, subvențiile pentru partidele politice sunt de aproximativ 45 milioane EUR anual, iar, în Marea Britanie, finanțarea publică a partidelor politice este mai limitată și se estimează la aproximativ 10 milioane lire sterline anual (aproximativ 12 milioane de euro).
În Germania, subvențiile totale acordate partidelor politice au fost de aproximativ 190 milioane de euro anual, iar partidele politice din Franța au primit aproximativ 70 milioane de euro anual sub formă de subvenții de stat.
În Italia subvențiile au fost eliminate în mare parte, dar, până în 2014, acestea se ridicau la aproximativ 90 milioane de euro anual. În prezent, finanțarea partidelor se face mai ales prin donații și cotizații.
Citește și:
Tabel comparativ cu subvențiile acordate partidelor politice
Țară Subvenții anuale (mil. euro)
România 54
Germania 190
Franța 70
Spania 52
Suedia 45
Marea Britanie 12
Situația subvențiilor publice alocate partidelor politice, raportate la numărul de locuitori din fiecare țară și salariul minim pe economie, se prezintă astfel:
România
• Populație: ~19 milioane locuitori
• Salariu minim: ~610 EUR/lună (2023)
• Subvenții anuale: 54 milioane EUR
Germania
• Populație: ~83 milioane locuitori
• Salariu minim: ~1.987 EUR/lună (2023)
• Subvenții anuale: 190 milioane EUR
Franța
• Populație: ~68 milioane locuitori
• Salariu minim: ~1.747 EUR/lună (2023)
• Subvenții anuale: 70 milioane EUR
Spania
• Populație: ~47 milioane locuitori
• Salariu minim: ~1.260 EUR/lună (2023)
• Subvenții anuale: 52 milioane EUR
Suedia
• Populație: ~10 milioane locuitori
• Salariu minim: Nu există salariu minim național, dar salariile minime pe sectoare variază (~2.500-3.000 EUR/lună)
• Subvenții anuale: 45 milioane EUR
Marea Britanie
• Populație: ~67 milioane locuitori
• Salariu minim: ~1.900 EUR/lună (2023)
• Subvenții anuale: 12 milioane EUR
Calcule comparative
Subvenția per locuitor în România este una dintre cele mai ridicate din Europa, depășind Germania și Franța, relevă studiul Asociației Proiectul România 2030.
Raportul subvenției la salariul minim în România este, de asemenea, mai ridicat comparativ cu majoritatea țărilor analizate, ceea ce indică o pondere mai mare a subvențiilor în economia României în raport cu salariul minim.
Suedia are o subvenție per locuitor relativ mare, dar raportul la salariul minim este moderat datorită nivelului ridicat al salariului minim.
Marea Britanie are atât subvenția per locuitor, cât și raportul subvenție/salariu minim cel mai scăzut, reflectând o politică de finanțare publică mai redusă a partidelor politice.
Țară Subvenție per locuitor (EUR) Raport subvenție/salariu minim
România 2,84 0,00396
Germania 2,29 0,00095
Franța 1,03 0,00048
Spania 1,11 0,00055
Suedia 4,50 0,00150
Marea Britanie 0,18 0,00008
Manipulare electorală
Redirecționarea unei părți semnificative a subvențiilor publice către mass media poate conduce, susține Asociația Proiectul România 2030, la riscuri legate de manipularea electoratului și finanțarea unor campanii negative împotriva contracandidaților.
„Această practică ridică întrebări privind etica și legalitatea, variind în funcție de reglementările fiecărui stat”, se arată în studiu.
1. Manipularea electoratului
Când o parte mare din fondurile publice este direcționată către mass-media, partidele pot utiliza aceste resurse pentru a controla narațiunea politică. Acest lucru poate avea câteva efecte:
• Dezinformare: Publicitatea politică excesivă poate conduce la dezinformare, influențând opinia publică prin prezentarea parțială sau distorsionată a realității.
• Monopolizarea spațiului public: Partidele mari, cu acces la fonduri semnificative, pot monopoliza atenția mass-media, marginalizând partidele mai mici sau independenții.
2. Finanțarea campaniilor negative
Fondurile utilizate pentru publicitate pot fi direcționate și către campanii negative, care au scopul de a discredita contracandidații:
• Campanii de denigrare: Acestea sunt strategii deliberate de a submina reputația unui adversar politic prin atacuri personale, acuzații nefondate sau exagerarea unor probleme reale.
• Publicitate negativă: Spoturile publicitare sau materialele de campanie care atacă direct un contracandidat sunt adesea utilizate pentru a încuraja votanții să se îndrepte împotriva unei anumite persoane sau a unui partid.
Exemple din Europa
1. România
• Exemplu: În campaniile electorale din 2019 și 2020, au existat numeroase acuzații legate de utilizarea subvențiilor de stat pentru finanțarea unor campanii negative agresive. Aceste campanii au inclus atacuri directe asupra contracandidaților prin mass-media și rețelele sociale.
• Legalitate: Conform legislației românești, finanțarea publicitară trebuie să fie transparentă, iar utilizarea fondurilor pentru campanii negative poate fi considerată o încălcare a principiilor etice și poate atrage sancțiuni dacă se constată abuzuri.
2. Franța
• Exemplu: În alegerile prezidențiale din 2017, au fost identificate campanii negative substanțiale, în special în mediul online. Candidatul Emmanuel Macron a fost ținta unor atacuri online finanțate parțial din subvenții.
• Legalitate: Legislația franceză este strictă în privința finanțării campaniilor electorale, iar Autoritatea Națională de Control Financiar Electoral poate sancționa utilizarea ilegală a fondurilor publice. Totuși, monitorizarea eficientă a fondurilor alocate pentru campanii negative este dificilă.
3. Marea Britanie
• Exemplu: Campania Brexit din 2016 a inclus numeroase campanii negative finanțate prin donații private și subvenții. Partidul Conservator a fost criticat pentru utilizarea unor tactici de frică și dezinformare.
• Legalitate: În Marea Britanie, regulile privind campaniile electorale sunt reglementate de Comisia Electorală, care poate investiga și sancționa utilizarea fondurilor pentru campanii negative.
Campaniile false sau înșelătoare pot duce la sancțiuni, dar implementarea este complexă.
Aspecte de legalitate
Legalitatea utilizării subvențiilor pentru campanii negative și manipularea electoratului depinde de câteva aspecte:
1. Reglementările naționale: În majoritatea țărilor, există reguli stricte privind utilizarea fondurilor publice pentru campanii electorale. Cheltuielile trebuie să fie transparente, justificate și să respecte limitele impuse de legislația națională. În multe cazuri, campaniile negative sunt reglementate sau cel puțin monitorizate, iar fondurile publice nu ar trebui să fie folosite pentru astfel de practici.
2. Etica politică: Deși poate fi legală, utilizarea fondurilor publice pentru campanii negative ridică întrebări etice. Publicul poate considera această practică ca fiind abuzivă și imorală, afectând percepția generală asupra integrității partidelor.
3. Sancțiuni și monitorizare: În țări precum Franța și Germania, există autorități independente care monitorizează cheltuielile partidelor politice. Dacă se constată abuzuri, acestea pot impune sancțiuni financiare sau pot interzice anumite practici.
