Compania franceză Thales a propus Armatei Române, încă din 2018, achiziția unor radare tactice mobile de tip Gap Filler Ground Master 200 (GM200), optimizate pentru a descoperi și urmări ținte greu vizibile (cum sunt dronele de tip Shahed/Geran), elicoptere și rachete de croazieră care zboară la înălțimi mici.
Informația a fost dezvăluită de generalul Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est (HQ MND-SE) al NATO de la București (2022–2026).
„Aceste radare sunt exact ce trebuie pentru a acoperi golul de capabilitate existent. Pentru monitorizarea nordului Deltei Dunării, ar fi fost suficientă achiziția rapidă a doar 2-3 astfel de radare”, a scris pe pagina sa de Facebook, gl. Toma.
El a dezvăluit că „ulterior, în 2022, în contextul izbucnirii războiului din Ucraina, (Thales) a propus inclusiv un transfer tehnologic masiv și integrarea producției în industria națională de apărare”. „În cele din urmă, în decembrie 2025, la 7 ani de la prima ofertă, s-a decis achiziția a 12 astfel de radare prin programul SAFE, urmând ca ele să fie livrate în 2-3 ani”, a punctat înaltul oficial militar.
„Tot prin programul SAFE se vor achiziționa sisteme C-RAM și anti-dronă SKYNEX și SKYRANGER de la compania Rheinmetall, împreună cu muniția aferentă.
Însă Armata Română, după multe tergiversări, la aproape doi ani de la declanșarea războiului, a semnat abia în decembrie 2023 un contract cu aceeași companie pentru modernizarea vechilor sisteme de artilerie antiaeriană Oerlikon din dotare. Scopul era transformarea lor în capabilități C-RAM și anti-dronă, perfect compatibile cu noile sisteme SKYNEX din programul SAFE.
Primele două sisteme – suficiente pentru a controla spațiul aerian critic pe unde pătrund dronele rusești – trebuiau livrate încă de anul trecut (calendarul exact de livrare nu este clar).
Despre lipsa de cooperare cu companiile de tehnologie autohtone pentru dezvoltarea de drone interceptoare am tot scris, nu mai sunt multe de adăugat.
Citește și:
România și programul SAFE: 13% din achiziții sunt sistemele anti-dronă
Dacă s-ar fi achiziționat la timp acele 2-3 radare Gap Filler (la un cost de aproximativ 30 de milioane de euro fiecare pentru contracte de urgență) și s-ar fi realizat o rețea de senzori acustici și termici în nordul Deltei Dunării (cu un cost de până în 4 milioane de euro), astăzi, cu o investiție de sub 100 de milioane de euro, România ar fi avut o capacitate optimă de detecție.
Iar dacă programul de modernizare Oerlikon s-ar fi derulat conform graficului, iar armata ar fi investit efort și ceva fonduri într-un parteneriat real cu companii de tehnologie pentru drone interceptoare, acum am fi avut și capacități de combatere eficiente, moderne, cu riscuri minime de producere a unor efecte colaterale”, a punctat gl. Dorin Toma.
Responsabilii
În 2018, președinte al României și șef al Consiliului Suprem de Apărare a Țării era Klaus Iohannis.
Protejatul său, gl. Nicolae Ciucă, era șef al Statului Major General, ulterior devenit Șef al Statului Major al Apărării. El a ocupat această poziție între 15 ianuarie 2015 – 28 octombrie 2019.
Miniștri ai Apărării erau PSD-iștii Mihai Fifor (între 12 septembrie 2017 și 20 noiembrie 2018) și Gabriel Leș (între 20 noiembrie 2018 și 4 noiembrie 2019). Leș a ocupat și funcția de secretar de stat și șef al Departamentului pentru Armamente din cadrul MApN, între octombrie 2015 și ianuarie 2017.
Director al Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA) era gl. Marian Hăpău, serviciul secret al ARmatei având un rol extrem de important în sistemul de achiziții de armament.
O concluzie tristă
„Ceea ce mă deranjează cel mai mult este fuga de responsabilitate și insinuarea că, orice am fi făcut pentru a fi mai bine pregătiți, rezultatul ar fi fost același. Este complet fals, iar anterior am explicat în detaliu de ce.
Acum ni se explică faptul că problema va fi rezolvată prin programul SAFE. Ca o paranteză, cei care am îndrăznit să analizăm critic anumite aspecte ale acestui program, modul în care a fost implementat suntem etichetați drept „trădători de țară” care periclitează securitatea națională și apărarea anti-dronă”, a conchis gl. Dorin Toma.
Alte funcții ocupate de gl. Toma au fost:
– locțiitor al comandantului Componentei Operaționale Terestre;
– comandant al Brigăzii 9 Mecanizate „Mărășești”;
– comandant al Batalionului 495 Parașutiști;
– diverse funcții în Statul Major al Forțelor Terestre și Comandamentul Operațional Întrunit.
