Agricultura românească se are în față o problemă foarte gravă. Este vorba despre vârsta înaintată a fermierilor și lipsa unei generații tinere care să le ia locul. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, aproape 27% dintre agricultori au peste 70 de ani. De asemenea, vârsta medie a depășit deja 59 de ani.
Au apărut deja și strategii la nivelul Uniunii Europene care vizează atragerea tinerilor în agricultură. Însă apare o întrebare esențială: cât de realistă este, în România, schimbarea generațiilor din acest sector?
Chiar dacă pentru țara noastră pare, la prima vedere, astfel de politici ar părea unele de succes, căci avem una dintre cele mai mari forțe de muncă agricole din Uniunea Europeană, realitatea arată că problemele structurale sunt adânc înrădăcinate și greu de rezolvat rapid, notează News Edge.
Planurile Bruxelles-ului ce atrag mai mulți tineri în agricultură
Strategia lansată de Comisia Europeană la finalul lui 2025 își are drept obiectiv dublarea numărului de tineri fermieri până în anul 2040. Scopul proiectelor este ca cei din noua generație să ajungă la aproximativ 24% din totalul agricultorilor europeni. De menționat că, în prezent, doar 12% au sub 40 de ani. Vârsta medie a fermierilor din UE a trecut de 57 de ani.
Pentru atingerea obiectivului propus, Bruxelles-ul propune o serie de măsuri concrete. Printre acestea se numără alocarea a minimum 6% din bugetele agricole pentru reînnoirea generațională, acordarea de granturi de până la 300.000 de euro pentru tineri și facilitarea accesului la credite, inclusiv prin parteneriate cu Banca Europeană de Investiții. În plus, este prevăzută și înființarea unui observator european al terenurilor. Programul ar urma să aibă ca scop simplificarea accesului la pământ și transferul fermelor între generații.
România este lider la forță de muncă agricolă
În prezent, România are aproximativ 1,77 milioane de persoane implicate în agricultură. Ceea ce plasează țara noastră pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol. Chiar și așa, în spatele cifrei se ascunde o realitate nu la fel de fericită. Este vorba despre îmbătrânirea accelerată a fermierilor și dificultatea de a atrage tineri.
Peste 44% dintre agricultorii din România au peste 65 de ani. Iar numărul celor care au depășit 70 de ani trece de 249.000, potrivit lui Nicu Vasile, fost președinte al LAPAR. Dezechilibrul demografic din sector ridică îngrijorări cu privire la viitorul agriculturii românești.
Există, totuși, și semnale bune. În 2020, țara noastră se afla pe locul cinci în Uniunea Europeană la numărul de tineri fermieri sub 25 de ani, cu peste 155.000 de persoane. Ceea ce reprezintă aproximativ 10% din totalul european. Chiar și așa, tendința nu este una suficient de puternică pentru a compensa îmbătrânirea accelerată.
Sprijinul financiar este consistent, dar are impact limitat
În ultimii ani, autoritățile române au încercat să stimuleze intrarea tinerilor în agricultură prin diverse programe de sprijin. Au fost incluse granturi nerambursabile, facilități fiscale și acces mai simplu la fonduri europene.
Prin intervenția DR-12 din Planul Național Strategic 2023–2027, tinerii pot obține finanțări de până la 200.000 de euro. Din această sumă de bani, 80% reprezintă fonduri nerambursabile. În paralel, prin programele gestionate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), au fost acordate sume de peste 158 de milioane de euro pentru sprijinirea veniturilor tinerilor fermieri în perioada 2015–2025.
De asemenea, prin submăsura 6.1 din PNDR, peste 14.000 de tineri au beneficiat de finanțări. În acest caz, s-a ajuns la suma de 564 de milioane de euro. Dar rezultatele rămân sub așteptări, în ciuda tuturor beneficiilor. Iar schimbarea structurală întârzie să apară.
De ce nu vin tinerii în agricultură
Problemele reale sunt unele mult mai profunde decât lipsa finanțării. Oficialii din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au scos anterior în evidență dificultățile. „Atragerea tinerilor către sectorul agricol reprezintă o provocare majoră, determinată de factori economici, sociali și structurali”, conform unui comunicat.
Printre principalele obstacole se numără accesul dificil la terenuri, costurile ridicate ale investițiilor și infrastructura slab dezvoltată din mediul rural. În plus, agricultura implică și riscuri financiare foarte mari. La final, lipsa predictibilității veniturilor descurajează mulți tineri.
Fragmentarea terenurilor este o problemă-cheie
Unul dintre cele mai mari obstacole rămâne fragmentarea excesivă a terenurilor agricole. Aproximativ 90% dintre fermele din România au sub 5 hectare. Ceea ce le încadrează în categoria exploatațiilor de subzistență.
Nicu Vasile explică situația și spune că „astăzi, media este de 3,8 hectare pe fermă vegetală, în timp ce la nivelul Uniunii este de 16 hectare”. Structura face dificilă obținerea unui profit important și transformă agricultura, în multe cazuri, într-o activitate de supraviețuire, nu într-un business competitiv. De aceea, specialiștii în domeniu sunt de părere că una dintre priorități ar trebui să fie comasarea terenurilor. Soluțiile identificate sunt arendarea și mecanismele precum renta viageră agricolă.
„Dar noi discutăm tot timpul despre sistemul de irigații, de exemplu. Ori, cum poți să faci irigații pe un sistem calculat pentru ferme mari, când ai exploatații mici? Vorbim despre micul fermier, dar problema este cum îl rentabilizezi. Sectorul agricol nu înregistrează nici măcar 7% ca rată a profitabilității”, subliniază fostul președinte LAPAR.
Prea mulți fermieri pentru o agricultură eficientă?
O opinie controversată este aceea că România ar avea, de fapt, prea mulți fermieri pentru a susține un sector agricol performant. „România nu poate avea mai mult de 100.000 de fermieri pentru ca sectorul agricol să fie rentabil”, afirmă Nicu Vasile.
El avertizează că atragerea de noi fermieri, fără rezolvarea problemelor structurale, poate duce la îndatorare și instabilitate financiară, mai ales în cazul celor fără experiență.
„Ce sens are să aduci alți fermieri? Să vândă pământurile sau ca să le dea celor de la care au cumpărat inputuri? Îi încântăm și apoi îi îndatorăm, pentru că nu au experiență. Micului fermier i-am dat utilaje cu valoare mare pe care nu are cum să rentabilizeze. Iar acum nu are stabilitatea profitului pe termen lung, dar are în schimb rate la leasing-ul pentru utilaje. Are datorii către proprietarul de teren și plăți de făcut către furnizorii de inputuri”, a subliniat Nicu Vasile.
Viitorul agriculturii românești depinde de reforme reale
Reînnoirea generațiilor în agricultură rămâne o necesitate urgentă. Însă simpla atragere a tinerilor nu este suficientă. Specialiștii atrag atenția că succesul strategiilor europene și naționale depinde de corelarea lor cu reforme ample. Este vorba despre comasarea terenurilor, creșterea productivității, dezvoltarea infrastructurii și stabilizarea veniturilor fermierilor.
Fără schimbări vizibile, există riscul ca agricultura românească să rămână blocată între potențial și vulnerabilitate. Iar interesul tinerilor poate continua să scadă, în ciuda fondurilor disponibile.
