Parlamentul European a adoptat, joi, reglementări noi la nivelul UE care stabilesc un cadru armonizat de drept penal pentru prevenirea și combaterea corupției în întreaga Uniune Europeană.
Directiva, convenită provizoriu între Parlament și Consiliu în decembrie 2025, stabilește definiții comune ale infracțiunilor de corupție, inclusiv luarea de mită, însușirea ilegală de fonduri, obstrucționarea justiției, traficul de influență, exercitarea ilegală a funcțiilor, îmbogățirea ilicită legată de corupție, disimularea și corupția în sectorul privat și armonizează normele privind sancțiunile, informează un comunicat al PE.
Directiva a fost adoptată cu 581 de voturi pentru, 21 împotrivă și 42 de abțineri.
Prin modernizarea normelor existente, alinierea definițiilor juridice și introducerea unor niveluri structurate de sancțiuni, noul cadru își propune să abordeze lacunele în aplicarea legii, în special în cazurile transfrontaliere.
Sistemul de sancțiuni se bazează pe sancțiuni maxime legale la nivelul UE, adică se asigură că sancțiunile maxime prevăzute de normele naționale nu pot fi prea mici. Statele membre își vor păstra posibilitatea de a adopta norme mai stricte și de a adapta prevederile la sistemele lor juridice naționale.
Cooperarea dintre autoritățile naționale și organismele UE – inclusiv Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Parchetul European, Europol și Eurojust – este consolidată, alături de un schimb de informații și o coordonare îmbunătățite.
Statele membre vor publica, de asemenea, anual date comparabile, care pot fi citite automat, pentru a spori transparența și elaborarea de politici bazate pe dovezi.
Pentru a consolida prevenirea și guvernanța, statele membre vor fi obligate să adopte și să actualizeze periodic strategiile naționale anticorupție (implicând societatea civilă în acest proces).
De asemenea, acestea vor trebui să efectueze evaluări ale riscurilor și să asigure sisteme robuste privind conflictele de interese, transparența finanțării politice și standardele de integritate.
De asemenea, trebuie să existe organisme dedicate și suficient de independente pentru a preveni și combate corupția.
Efecte
Fostul europarlamentar Vlad Gheorghe (Partidul DREPT) a explicat, pe Facebook, efectele noii directive. „Este un proiect pe care l-am avut în mandatul meu de europarlamentar, multe texte îmi aparțin. Am luptat mult ca această Directivă să devină realitate și votul de astăzi este un succes european îndelung așteptat.
Cele mai importante prevederi:
– cadru penal unic la nivelul UE pentru combaterea corupției;
– definiții comune pentru: mită, deturnare de fonduri, trafic de influență, obstrucționarea justiției, îmbogățirea ilicită;
– pedepse minime la nivel UE.
Adică:
– penalii să nu poată fugi dintr-o jurisdicție în alta după cum le convine situația;
– să nu se poată juca fiecare putere politică locală cu definițiile și pedepsele infracțiunilor (metoda Dragnea);
– recuperarea prejudiciilor- obligatorie.”
Pașii următori
Directiva trebuie acum adoptată oficial de Consiliu înainte de a intra în vigoare, la 20 de zile de la publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE. Statele membre vor avea apoi la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune, cu excepția prevederilor privind evaluările riscurilor și strategiile naționale, care au un termen limită de 36 de luni.
La 3 mai 2023, Comisia a prezentat un pachet anticorupție. Textul definea corupția ca fiind un domeniu de „infracțiune deosebit de gravă cu o dimensiune transfrontalieră” și includea măsuri atât pentru prevenirea, cât și pentru combaterea corupției.
Conform unui sondaj Eurobarometru din 2025, 69% dintre europeni consideră că această corupție este răspândită în țara lor, în timp ce 66% consideră că cazurile de corupție la nivel înalt nu sunt urmărite suficient.
