Tancul petrolier din „flota fantomă” a Rusiei, care a fost reținut pe 7 ianuarie 2026 de Garda de Coastă a SUA în Atlanticul de Nord, are legături cu doi aliați ai Kremlinului, oligarhul moldovean fugar, Ilan Șor, și fostul deputat ucrainean, Viktor Baranski, arată o anchetă condusă de proiectul de investigație „Sistema” al RFE/RL (Europa Liberă).
Tancul petrolier, care naviga inițial sub pavilionul Guyanei, a scăpat mai întâi Gărzii de Coastă americane în Caraibe, când a încercat să ajungă în Venezuela, în ciuda unei blocadei impuse de SUA tranzacțiilor cu petrol venezuelean.
Când a fost prins două săptămâni mai târziu, în Atlanticul de Nord, petrolierul naviga deja sub pavilionul Rusiei, iar potrivit relatărilor de presă era însoțit chiar de un submarin rusesc.
Ancheta „Sistema” arată că un asemenea nivel de implicare a Moscovei în necazurile unui petrolier la celălalt capăt al lumii nu este întâmplător.
Imperiul navelor fantomă
Petrolierul redenumit din „Bella 1” în „Marinera” a primit permisiunea temporară de a naviga sub pavilion rus în a patra zi a urmăririi, pe 24 decembrie 2025.
Proprietarul petrolierului s-a schimbat și el – în locul unei companii turcești aflată sub sancțiuni americane, a devenit proprietar firma rusească „Burevestmarine” din Riazan.
Înregistrată în iulie 2025, firma îl are la rândul ei ca proprietar pe Ilia Bugai, în vârstă de 39 de ani, născut în orașul Cita din Extremul Orient al Rusiei. Deși a citit întrebările pe care „Sistema” i le-a trimis în messenger, Bugai nu a răspuns la ele.
În afară de Burevestmarine, el conduce și compania Rusneftehimtorg, cu sediul la Moscova, al cărei gen de activitate este furnizarea de combustibil, inclusiv pentru tancuri petroliere.
Printre principalii cumpărători de combustibilul de la Rusneftehimtorg s-au numărat și câteva companii din afara Rusiei. Și toate au o trăsătură comună – sunt deținute de femei care locuiesc în Republica Moldova.
Cel puțin două doamne au făcut deja obiectul unor anchete jurnalistice. Publicația „Verstka” le-a descris drept „persoane interpuse” într-un imperiu al navelor fantomă folosite de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale împotriva comerțului cu petrol, în spatele acestui imperiu aflându-se fostul deputat ucrainean Viktor Baranski.
În 2021, structurile asociate cu Baranski și holdingul său petrolier neoficial au fost supuse sancțiunilor americane pentru transportul petrolului venezuelean. Sistema i-a trimis o serie de întrebări lui Baranski pe Facebook, având confirmarea că au fost primite, însă nu a primit un răspuns în timp util.
Dar aceste „paravane” moldovene nu sunt singurul lucru care leagă Rusneftehimtorg și conglomeratul lui Baranski.
Oameni cu relații
În noiembrie 2020, firma Rusneftehimtorg, asociată prin Bugai, după cum tocmai am văzut, cu petrolierul reținut, a obținut de la banca rusească Nefteprombank un împrumut de 300 de milioane de ruble (3,7 milioane de dolari la cursul de schimb de la data respectivă).
Jumătate de lună mai târziu, banca a acordat un împrumut la fel de mare și firmei Recimortrans, în spatele căreia, potrivit publicației Verstka, se afla Baranski.
Șase luni mai târziu, Banca Centrală a Federației Ruse a început a bănui Nefteprombank că și-ar scoate activele în străinătate, așa încât i-a retras licența. Banca a intrat apoi în faliment, iar lichidatorul judiciar a trecut la colectarea datoriilor pe împrumuturi.
În 2022, a venit și rândul firmelor Rusneftehimtorg și Recimortrans de a-și întoarce împrumuturile. Ambele au primit somații de plată și și-au achitat datoriilepână în martie 2023.
În ambele cazuri, stingerea datoriilor s-a făcut după aceeași schemă: debitorii au cedat creditorului, în contul datoriilor, drepturi de creanță asupra unei a treia companii, Diamand Estate. Rusneftehimtorg, Rechmortrans și directorul general al Diamand Estate nu au răspuns imediat solicitărilor din partea Sistema.
Urmele lui Șor
Diamand Estate a preluat, în 2022, două canale TV din Republica Moldova. Anterior, cele două posturi erau deținute de Igor Ceaika, fiul fostului procuror general al Rusiei, Iuri Ceaika, și Vadim Ciubara, un asociat al fostului președinte moldovean Igor Dodon.
Odată cu preluarea lor de către Diamand Estate, cele două televiziuni au fost asociate cu Ilan Șor. Acesta a fost suspectat și de implicare în retragerea a 2,4 milioane de euro de la Nefteprombank, dar acest caz s-a încheiat pentru el cu bine.
Considerat „mâna Moscovei” în politica moldoveană, Șor a fugit în 2019 din R. Moldova, unde a fost condamnat în absență la 15 ani de închisoare pentru sifonarea unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovean, în 205-2015.
S-a stabilit în Rusia, a obținut cetățenia rusă și ajută acum Kremlinul să ocolească sancțiunile financiare occidentale prin intermediul unei criptomonede. Are ca partener banca rusă de stat Promsviazibank, iar la lansarea criptomonedei sale în toamna lui 2025 a participat chiar Vladimir Putin.
Și fostul deputat ucrainean Baranski are legături în anturajul președintelui rus. În Ucraina, a fost membru al partidului lui Viktor Medvedciuk, cumătrul lui Putin. După invazia la scară largă a Ukrainei, Baranski a fost privat de cetățenia ucraineană și, potrivit relatărilor media, și s-a mutat în Rusia, plecând după Medvedciuk.
Ce altceva au mai prins militarii americani pe mare„
„Marinera” (fosta „Bella 1”) este al patrulea petrolier care se îndrepta spre Venezuela sau transporta petrol venezuelean și care a fost reținut de militarii americani începând cu 10 decembrie.
La 16 decembrie, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat impunerea unei blocade maritime împotriva Venezuelei, care se aplică petrolierelor aflate sub sancțiuni. Pentru a putea fi reținut, un vas trebuie să aibă legături fie cu flota fantomă a Rusiei, fie cu cea iraniană, deși, în practică, pot fi invocate și alte temeiuri.
Pe 10 decembrie, cu o săptămână înainte ca administrația Trump să introducă această blocadă la țărmurile Venezuelei, Garda de Coastă a SUA a reținut petrolierul Skipper, care naviga sub un drapel fals al Guyanei. De-a lungul anului 2025, acest petrolier a transportat produse petroliere din porturi ale Venezuelei și Iranului și a ajuns în China, iar din 2022 se afla sub sancțiuni americane.
Pe 20 decembrie, în Marea Caraibelor a fost reținut petrolierul Centuries, sub pavilion panamez, care s-ar fi îndreptat spre China. Nava nu se afla sub sancțiuni americane, iar reținerea sa a fost explicată oficial prin faptul că transporta petrol venezuelean aflat sub sancțiuni. Urcarea la bord a militarilor americani pe o navă sub pavilion panamez a fost posibilă în baza unui acord bilateral dintre cele două țări.
Pe 7 ianuarie, în aceeași zi cu capturarea petrolierului Marinera, Comandamentul de Sud al Forțelor Armate ale SUA a anunțat reținerea, tot în Marea Caraibelor, a unui alt petrolier sub pavilion panamez, Sophia. Acesta figurează pe listele de sancțiuni ale SUA ca presupusă navă din flota fantomă a Rusiei .
Din primăvara anului 2025, Venezuela primește în mod regulat naftă ruseascăadusă cu petrolierul. De la începutul carantinei, cel puțin încă un petrolier cu naftă rusească, care se îndrepta spre Venezuela, anume Garnet, a schimbat cursul, la fel ca Marinera. O altă navă, Hyperion, este blocată într-un port venezuelean. Aceasta și-a schimbat, de asemenea, înregistrarea, trecând sub pavilion rusesc.
Pozițiile exprimate de SUA și Rusia
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Caroline Leavitt, a declarat că petrolierul Marinera este considerat parte a „flotei fantomă venezuelene”, care transporta petrol aflat sub sancțiuni. Nava a fost declarată „fără pavilion”, întrucât utiliza un pavilion fals, fiind reținută în baza unui mandat de arestare.
Ministrul american al Apărării, Pete Hegseth, a afirmat că „blocada petrolului venezuelean sancționat și ilegal rămâne în vigoare oriunde în lume”.
Procuroara generală din SUA, Pam Bondi, a spus că ministerul american al Justiției monitorizează alte nave „în vederea unor măsuri coercitive similare”.
Ministerul rus al Transporturilor și-a exprimat dezacordul față de reținerea petrolierului, invocând norme internaționale despre libertatea navigației, și afirmând că nicio țară „nu are dreptul să folosească forța” împotriva vaselor înregistrate în jurisdicția altei țări.
La rândul său, ministerul rus de Externe a declarat pe 7 ianuarie că printre membrii echipajului navei se află cetățeni ruși și a cerut Statelor Unite „să asigure un tratament uman și demn pentru aceștia, să le respecte cu strictețe drepturile și interesele și să nu împiedice revenirea lor rapidă în patrie”.
Pe 8 ianuarie, ministerul rus de Externe și-a extins declarația și a calificat sechestrarea petrolierului Marinera și a echipajului său drept o acțiune ilegală de forță, „o încălcare extrem de gravă a principiilor și normelor fundamentale ale dreptului maritim internațional, precum și a libertății navigației”.
