Lumea din 2075 nu va mai semănă deloc cu realitatea pe care o vedem astăzi. În proiecțiile Goldman Sachs, actualizate ultima dată în 2023, apare o hartă economică pe care Europa o ignoră cu o încăpățânare aproape sinucigașă: axa de putere globală se mută definitiv spre Asia și Africa, iar Occidentul devine doar unul dintre mai mulți poli ai lumii, nu centrul ei, scrie, pe LinkedIn, Ion Vaciu, preşedinte al Digital Transformation (DX) Council în România.
Clasamentul celor mai mari economii ale anului 2075 arată o ordine care pare radicală doar pentru cei care privesc prezentul fără perspective istorice.
China va domina, cu 57.000 de miliarde de dolari, urmată de India, cu 52.500 de miliarde, în timp ce Statele Unite coboară pe locul al treilea, pentru prima dată în două secole.
Mai surprinzător este ce urmează: Indonezia, Nigeria, Pakistan, Egipt – țări care astăzi sunt plasate în periferia economică – intră în primele zece economii ale lumii. Germania rămâne singura țară din UE în Top 10, dar cu o economie care valorează sub nivelul Mexicului.
Aceste cifre anunță că secolul Sudului Global abia începe. China și India nu vor conduce doar economic, ci și demografic, tehnologic și industrial. Statele Unite își păstrează rolul global, însă nu mai sunt pivotul unic al sistemului global de putere. Mega-puterile emergente din Asia și Africa se vor ridica prin dinamica inevitabilă a populației tinere, urbanizării rapide și accesului democratizat la tehnologie.
Goldman Sachs, PwC și OECD – trei dintre cele mai solide surse de prognoză -, folosesc modele diferite, dar ajung la aceeași concluzie: demografia, ritmul urbanizării și tehnologiile accesibile devin predictorii principali ai creșterii economice pe termen lung. La aceste capitole, Africa și Asia câștigă detașat, în timp ce Europa pierde teren constant.
Harta viitorului, însă, nu este lipsită de umbre. Marile economii emergente se confruntă cu vulnerabilități majore: instabilitate politică în Nigeria și Pakistan, infrastructură subdezvoltată în Egipt, dependență de resurse în Brazilia. În contrapondere, Germania și restul Europei se prăbușesc demografic și îmbătrânesc accelerat, ceea ce limitează dramatic potențialul de creștere. Toate aceste elemente pot schimba ordinea viitoare, dar nu direcția generală.
Pentru Uniunea Europeană, imaginea este dură, dar realistă. Continentul este absent din viitorul economic global nu dintr-o eroare statistică, ci dintr-un declin structural: populație în scădere, productivitate stagnantă, reglementări sufocante și dependențe strategice care transformă Europa într-un spațiu vulnerabil. Fără un salt de inovare și o resetare a politicilor publice, UE riscă să devină muzeul lumii dezvoltate – respectat, vizitat, dar irelevant în marile competiții ale secolului XXI.
Pentru România, miza este foarte mare. Într-o lume în care Asia și Africa cresc exponențial, iar Europa încetinește vertiginos, rămânerea în logica actuală ar însemna marginalizare geopolitică și economică. Modelul nostru de dezvoltare are nevoie de o schimbare radicală: investiții consistente în educație, alfabetizare digitală și reskilling; transformarea inteligenței artificiale în prioritate națională; reindustrializare inteligentă; capacitate de producție în tehnologie, energie și apărare; reguli fiscale stabile; instituții care funcționează pe principiile secolului XXI, nu ale administrației socialiste rămase din anii ’80.
Proiecțiile pentru 2075 nu sunt profeții, ci rezultatul direct al tendințelor prezente. Iar mesajul lor este limpede: viitorul economic se mută spre Asia și Africa, Occidentul devine un actor printre alții, Europa pierde teren, iar România are de ales dacă intră în joc sau rămâne spectator.
În lumea care vine, cei care nu investesc astăzi în inteligență artificială, educație și productivitate nu vor mai prinde trenul anului 2075.
Ion Vaciu este foarte activ în domeniul tehnologiei, transformării digitale şi jurnalismului ICT. Deține titlul de PhD- candidat (PhDc) şi este implicat în mediul academic. În prezent, este preşedinte al Digital Transformation (DX) Council în România. A fondat şi condus reviste şi platforme de comunicare în domeniul telecomunicaţiilor şi tehnologiei, precum revista „Comunicații mobile” şi platforma Telecom TV România.
