Miza alegerilor parlamentare din 28 septembrie a.c., din Republica Moldova, este una foarte mare, fiind pusă în joc însăși orientarea țării: spre Vest sau spre Est. În contextul războiului din Ucraina și a atitudinii tot mai belicoase a Rusiei, care rămâne cu o dorință clară de a scena influența politica de peste Prut, atenția comunității internaționale occidentale asupra țării vecine este mare.
După săptămâni intense de campanie politică, atât în format clasic, cât și în mediul online, basarabenii vor merge duminică la urne pentru a stabili viitoare componență a Parlamentului Republicii Moldova.
Intensitatea și mizele mari ale votului se resimt pe mai multe planuri. Dorind să nu își piardă definitiv influența asupra fostei republici sovietice, Rusia continuă să sprijine rețele de activiști și grupări diverse, așa cum dezvăluie recentele anchete ale autorităților și presei de la Chișinău.
În aceste ultime zile, au existat sute de perchiziții ale instituțiilor abilitate cu scopul de a destructura aceste rețele. Cel mai recent exemplu vizează un grup care pregătea destabilizarea țării cu ajutorul Moscovei. Vizate ar fi fost și anumite sedii ale Partidului Socialiștilor din Republica Moldova.
Există mai multe partide și alianțe care se bat pentru cât mai multe locuri în Parlamentul de la Chișinău. Pentru unele, miza este de a câștiga alegerile, ideal fiind să formeze singure un guvern majoritar, în timp ce pentru alte formațiuni miza este de a trece pragul electoral, pentru a deveni eventual „partide balama”, adică a asigura unui partid mare voturile necesare pentru a avea majoritatea.
PAS, formațiunea președintei Maia Sandu
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) are de apărat cele mai multe mandate la aceste alegeri, după ce formațiunea a obținut cel mai un scor la ultimul scrutin, aproape 53%, rezultând 63 de parlamentari.
Dincolo de faptul că acest scor le-a permis celor de la PAS să poată forma singuri un guvern majoritar, a fost un test important trecut cu brio. El a demonstrat că formațiunea poate performa chiar și atunci când Maia Sandu nu e pe buletinul vot, că electoratul se mobilizează la fel de bine.
Maia Sandu câștigase prezidențialele, în noiembrie 2020, cu o marjă clară de 15 procente față de socialistul Igor Dodon, președintele în funcție la acea vreme. Alegerile parlamentare au avut loc în iulie 2021, atunci când PAS o obținut succesul sus- menționat.
Deși președinta nu se afla în mod direct pe buletinul de vot, PAS a reușit să se „urce” pe valul de popularitate al acesteia. Acum, aflată la al doilea mandat, Maia Sandu este contestată aprig de către opoziție. Cu toate acestea, într-un sondaj realizat de CBS Research, ea rămâne politicianul de peste Prut cu cea mai mare cotă de încredere.
Tocmai fiindcă Maia Sandu continuă să fie populară, în comparație cu alte figuri politice de peste Prut, formațiunea PAS va continua să își lege imaginea de aceasta și să comunice faptul că sunt singurii garanți ai agendei ei pro-occidentale.
Lista de 101 candidați ai celor de la PAS conține însă mai multe nume importante, care pot trage în sus partidul. Pe primele două locuri se regăsesc Igor Grosu, actualul președinte al Parlamentului Republicii Moldova și al PAS, dar și Dorin Recean, premierul de la Chișinău.
Totodată, pe poziția a patra este Nicu Popescu, fostul ministru de Externe al Moldovei, în timp ce succesorul său, Mihai Popșoi, este pe poziția a șaptea. Pentru iubitorii de muzică populară, un alt candidat celebru al PAS este Nicolae Botgros, al 11-lea pe lista partidului.
Pentru PAS, scenariul ideal este să reușească să își apere majoritatea din Parlament, astfel încât partidul să nu fie nevoie să formeze un guvern minoritar sau să facă o coaliție cu Partidul Nostru, Blocul Alternativa, sau alte formațiuni care ar putea intra în noul Parlament.
Sondajele în acest moment nu arată că PAS ar reuși să ia peste 50% din vot. Cu toate acestea, ele nu acoperă suficient de bine electoratul din diaspora, care, la ultimele alegeri, a reprezentat aproape 20% din totalul votanților, și care susținut-o clar pe Maia Sandu. Astfel, scorul de duminică obținut de PAS ar putea fi mai mare decât ce indică în prezent măsurătorile. Sondajele relevă, însă, o bătălie la baionetă cu Blocul Patriotic.
Blocul Patriotic, principalii rivali ai PAS
Bătălia pentru primul loc se va da între PAS, partidul de la guvernare, și „Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” (BEP), zis și Blocul Patrioților. Aceasta alianță electorală a fost formată în august, după negocieri intense între diverșii lideri politici ai stângii pro-ruse din Republica Moldova.
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, condus de către Vladimir Voronin, s-a alăturat celorlalte trei grupări care agreaseră deja o listă comună: Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, condus de Igor Dodon, Partidul Republican „Inima Moldovei” al Irinei Vlah, respectiv Partidul Viitorul Moldovei al lui Vasile Tarlev.
Vladimir Voronin a fost președintele Republicii Moldova din 2001 până în 2009, an în care a avut loc și „Revolta de la Chișinău” împotriva sa. Acesta a rămas deputat până în 2019, fiind ulterior reales în aceeași funcție pe listele Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) în 2021. BECS a reprezentat o alianță asemănătoare cu actualul BEP, reușind însă obțină doar 27,17% la ultimele alegeri.
Un alt fost președinte al țării este și Igor Dodon, de la PSRM. Formațiunea sa a reușit să ocupe la limită, în 2014, primul loc la alegerile parlamentare, inclusiv pe fondul scăderii comuniștilor lui Voronin. În 2016, Dodon a învins-o pe Maia Sandu în turul doi al scrutinului prezidențial.
Aceasta și-a luat revanșa însă în 2020, urmând o perioadă dificilă pentru liderul socialiștilor. În mai 2022, a fost arestat la domiciliu după ce a fost acuzat de mai multe infracțiuni de corupție și chiar de trădare. Dodon ar fi primit inclusiv bani de la fugarul Vladimir Plahotniuc pentru a interveni la Moscova în favoarea sa. După cinci luni, el a fost eliberat din arestul preventiv. Dosarele sale sunt încă în curs de judecată.
Fostă parlamentară a PCRM din 2005 până în 2014, Irina Vlah a fost aleasă „bașcan” al regiunii autonome Găgăuzia în 2015, din primul tur. Aceasta candidase și în 2010, clasându-se însă doar pe locul trei și a ratat turul doi. Realeasă și în 2019, Vlah nu a mai putut candida și în 2023, din cauza limitelor de mandate, fiind astfel succedată de Evghenia Guțul.
În 2024, aceasta a fondat Partidul Republican „Inima Moldovei”, după ce s-a clasat pe locul patru în turului întâi al alegerilor prezidențiale, obținând 5%. De-a lungul președinției lui Dodon, Vlah a colaborat cu acesta, participând inclusiv la întâlniri cu Vladimir Putin, împreună cu acesta și alți filoruși moldoveni.
Vasile Tarlev a fost numit prim-ministru al țării în 2001, în urma primei victorii a comuniștilor moldoveni în alegerile parlamentare de după 1990. După șapte ani de mandat, în 2008, el a surprins când și-a dat demisia din funcție, plecând de la comuniști la Uniunea Centristă din Moldova. Partidul respectiv nu a „făcut” pragul electoral în 2009, iar Tarlev a părăsit temporar scena politică.
La fel ca Irina Vlah, fostul premier a candidat la alegerile din 2024, reprezentând Partidul Viitorul Moldovei, susținut fiind și de PCRM. El s-a clasat pe locul 6, cu doar 3%.
Igor Dodon este capul listei blocului pro-rus, cu Irina Vlah fiind a treia pe listă, Vasile Tarlev al patrulea, iar Zinaida Greaceanîi, fost premier și președinte al Parlamentului, este și ea pe poziția a cincea. Vladimir Voronin se regăsește pe poziția… 33.
Ministerul Justiției de la Chișinău a cerut Comisiei Electorale Centrale să limiteze activitatea partidului condus de Irina Vlah, pe baza unor nereguli în ceea ce privește finanțarea partidului. Rămâne de văzut dacă până la alegeri va exista o decizie în acest sens din partea autorităților.
Blocul Alternativa
Cele mai recente sondaje arată că ar mai exista alte două entități politice care ar putea prinde mandate în noul Parlament. Este vorba despre „Partidul Nostru” și despre alianța electorală „Blocul Alternativa”.
Despre Blocul Alternativa s-a vorbit mult în ultimele săptămâni, mai exact despre europenismul lor „de fațadă”. În timp cei pretind a fi adepți ai integrării Republicii Moldova în Occident, liderii alianței sut acuzați că, de fapt, sunt „cozi de topor” ale rușilor.
Alianța este condusă de Mișcarea Alternativa Națională (MAN), a lui Ion Ceban, actualul primar al Chișinăului, care are interdicție de a intra în Spațiul Schengen. În Blocul Alternativa se regăsesc și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), condus de fostul premier Ion Chicu, și Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic (PAC–CC), reprezentat de Mark Tkaciuk. Totodată, a aderat și Alexandr Stoianoglo, fost procuror general și contracandidat al Maiei Sandu în ultimele alegeri prezidențiale.
Toți au avut, în trecutul lor politic, legături cu comuniștii sau socialiștii, formațiuni care se regăsesc actualmente din Blocul Patrioților. Așadar, dubiile față de sinceritatea liderilor Blocului Alternativa față de pro-europenismul lor sunt legitime.
Despre Blocul Alternativa trebuie notat că, întrucât este vorba de o alianță electorală din mai multe partide, nu li se aplică pragul de 5% pentru a intra Parlament, ci de 7%.
Partidul Nostru
O altă figură cu trecut pro-rus este Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru. Acesta declara în trecut că Vladimir Putin este „eroul” său. Cu toate acestea, în ultimii ani, relațiile sale cu oameni importanți de la Moscova s-au răcit, iar Usatâi ar fi cerut să i se retragă cetățenia rusă.
Fost primar al municipiului Bălți în două rânduri, Usatîi este judecat în prezent într-un dosar în care este acuzat că scos ilegal sute de milioane de ruble din țară. Autoritățile de la Chișinău refuză extrădarea sa.
Atât în 2020, cât și în 2024, Renato Usatîi s-a clasat pe locul al treilea la alegerile prezidențiale. De fiecare dată, în turul al doilea, nu și-a îndemnat susținătorii să voteze în favoarea candidatului pro-rus al socialiștilor, gesturile sale ajutând-o pe Maia Sandu să se impună, conform specialiștilor.
