Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale anticipate în Republica Moldova, actuala președintă Maia Sandu ar pierde în turul doi, și în fața lui Igor Dodon, și în fața lui Ion Ceban.
Acestea sunt rezultatele Barometrului socio-politic din februarie 2024, elaborat de IMAS Republica Moldova (comanditar Independent news).
Sondajul a fost efectuat exclusiv pe teritoriul Republicii Moldova și nu ia în considerare opțiunile din Diaspora.
Astfel, în primul tur de scrutin, clasamentul ar fi următorul:
Maia Sandu -37.7%
Igor Dodon – 26,9%
Ion Ceban – 7,6%
Ion Chicu – 7,5%
Renato Usatîi – 5,4%
Irina Vlah – 5,3%
Vladimir Voronin – 2,8%
Este vorba de procente calculate în baza răspunsurilor date de cei 963 de respondenți care au o opțiune de vot.
Dacă în turul II al alegerilor prezidențiale ar ajunge Maia Sandu și Igor Dodon, socialistul ar câștiga în fața actualei președintă, cu 43% la 40%. 13% nu ar merge la vot, iar 4% nu știu/nu răspund.
În cazul în care Maia Sandu s-ar confrunta cu Ion Ceban, primar al Chișinăului, ierarhia ar fi: Ion Ceban – 39%, Maia Sandu – 38%. Nu ar merge la vot 17%, iar 5% nu știu/nu răspund.
Maia Sandu i-ar învinge în urul doi pe Renato Usatîi și Irina Vlah.
Alegeri parlamentare
În varianta în care duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, PAS, partidul de guvernământ, s-ar clasa pe primul loc, cu 38,4%, urmat de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) – 28,7%.
Ierarhia este completată de Partidul „Șansă” (fost Shor) – 14,5%, Partidul Nostru – 4,6%, PDCM – 4%, MAN – 2,2%
și PPDA – 1,6%.
Procentele au fost calculate în baza răspunsurilor date de cei 888 de respondenți care au o opțiune de vot.
Referendum pentru Europa
Barometrul IMAS a măsurat și opiniile legate de faptul că președinta Maia Sandu a cerut Parlamentului să organizeze un referendum pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Opțiunile nu sunt foarte încurajatoare.
La întrebarea „În condițiile în care Republica Moldova are deja statutul de țară candidat, iar, la final de 2023, s-au deschis negocierile privind aderarea la UE, ce părere aveți despre organizarea acestui referendum?” răspunsurile au fost următoarele: 44% cred că „este un lucru util”, 47% – este un lucru inutil, iar 9% nu știu/nu răspund.
Majoritatea respondenților (52%) nu sunt de acord ca alegerile prezidențiale să aibă loc odată cu referendumul privind integrarea europeană. 44% sunt de acord, iar 4% nu știu/nu răspund.
Opiniile sunt nuanțate în legătură cu viitorul R. Moldova. La întrebarea „Dacă Maia Sandu nu va câștiga alegerile prezidențiale, ce credeți că se va întâmpla mai departe cu Republica Moldova?”, 18% cred că va fi susținută de țările UE indiferent cine va câștiga alegerile prezidențiale, 23% sunt de părere că va fi susținută de țările UE doar dacă va câștiga un alt candidat cu viziuni pro-europene, 12% sunt convinși că suportul/susținerea țărilor UE se va micșora considerabil dacă va câștiga un candidat de centru/stânga, 27% spun că suportul/susținerea țărilor UE se va stopa dacă va câștiga un candidat de centru/stânga, iar 20% nu știu/nu răspund.
Sprijin pentru Unirea cu România
38% dintre moldoveni ar vota pentru unirea R. Moldova cu România, dacă s-ar organiza un referendum în acest sens. 50% s-ar împotrivi, 3% nu ar participa la plebiscit, iar 9% nu știu sau nu s-au decis.
Ce cred moldovenii despre interdicția lui George Simion
Jumătate dintre cetățenii moldoveni au o opinie despre decizia autorităților de la Chișinău de a-i prelungi președintelui AUR România, George Simion, interdicția de a intra pe teritoriul Republicii Moldova pentru încă 5 ani. Asta n condițiile n care prima decizie de acest gen a fost luată în 2018.
22% cred că a fost o decizie abuzivă, iar 28%, una corectă. 50% nu știu despre acest caz, sau nu au răspuns.
Tot cu referire la România, 62% dintre respondenți nu văd cu ochi buni faptul că, în funcții, importante ale statului (Procuratură, ministere) sunt numite persoane din România, cu referire la cazurile judecătorului Cristi Dănileț și Ancăi Dragu, numită în fruntea Băncii Naționale a Moldovei. 28% sunt de acord, iar 10% nu știu/ nu răspund.
Mai concret, 57% nu sunt de acord cu faptul că, la conducerea BNM, a fost numită o persoană din România, Anca Dragu, 27% sunt de acord, 16% nu știu/ nu răspund.
De asemenea, faptul că Anca Dragu a obținut cetățenia Republicii Moldova prin decret prezidențial, cu o zi înainte de a fi numită în funcție, este o decizie pe care 61% dintre moldoveni nu o susțin, 24% sunt de acord, iar 15% nu știu/ nu răspund.
Datele Barometrului IMAS au fost culese în perioada 9 februarie – 27 februarie 2024. Interviurile au fost realizate la domiciliile respondenţilor, volumul eşantionului a fost de 1.091 respondenţi, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova, exclusiv Transnistria, iar eroarea maximă de eşantionare este de ±3.0%.
Sondajul are drept comanditar Independent news, cu care IMAS Moldova va avea un parteneriat pe întreg parcursului electoral 2024.
Sondajul integral îl găsiți AICI.
Foto: Andrei Mardari/ ZdG
