Summitul BRICS de la Rio de Janeiro, găzduit de președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, reunește cele zece state membre ale alianței într-un context global complicat. Principala temă de discuție este politica comercială, mai ales în contextul posibilității de a fi afectate de tarifele vamale ale lui Trump. Totodată, acesta este primul summit la care Xi Jinping nu participă personal de când a devenit președintele Chinei.
Toți ochii sunt ațintiți pe Brazilia zilele acestea, acolo unde are loc Summitul anual al celor zece țări care compun BRICS, grupul care se dorește a fi o alternativă la țările occidentale.
Până în 2024, existau doar cinci membre BRICS, fondatoarele, anume Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud. Ulterior, au aderat și Iran, Indonezia, Emiratele Arabe Unite, Egipt și Etiopia. Urma ca și Argentina să se alăture, dar după ce a fost ales Javier Milei ca președinte, acesta a anulat decizia luată de predecesorului său.
BRICS a fost înființat în 2009 ca o tentativă de a coagula marile țări ale Sudului Global cu China și Rusia, cu obiectivul de a diminua influența Occidentului și mai ales a Statelor Unite în regiunea respectivă.
De-a lungul anilor, alianța a ajuns să fie percepută ca un veritabil rival al Grupului G7, mai ales după ce Rusia a fost expulzată din acesta după ce a anexat Crimeea în 2014.
Există planuri ca organizația interguvernamentală să se extindă în continuare, cu țări ca Pakistan, Venezuela, Myanmar și Sri Lanka aplicând să devină membre, în timp ce Arabia Saudită, Turcia, Vietnam și Algeria au fost și ele invitate de alianță.
Oficial, tocmai datorită faptului că entitatea s-a lărgit, ea este acum denumită oficial BRICS+. Cele cinci inițiale alcătuiau abrevierea în limba engleză a celor cinci membri fondatori.
Declarația comună
Principala preocupare a participanților de la Summitul de anul acesta a fost contracararea tarifelor vamale impuse de administrația Trump, de care cele mai multe state- membre BRICS nu au scăpat. Excepție a fost însă Rusia, Casa Albă motivând că oricum comerțul cu acea țară era scăzut din cauza sancțiunilor impuse după invazia din 2022.
În declarația oficială a evenimentului de la Rio de Janeiro, țările membre și-au exprimat nemulțumirea cu privire la recentele creșteri ale taxelor vamale dictate de Washington.
Acestea sunt contradictorii cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului, conform textului semnat de participanți. Totodată, declarația prevede că măsura „riscă să afecteze comerțul global, să perturbe lanțurile de aprovizionare și să provoace incertitudine.”
De asemenea, statele BRICS au condamnat bombardamentele asupra Iranului, fără a enumera o țară anume, respectiv atacurile asupra infrastructurii feroviare ale Rusiei, fiind o aluzie la operațiunile armatei Ucrainei.
Declarația a fost scrisă înaintea anunțului făcut de Donald Trump și Howard Lutnick, Secretarul american pentru Comerț, despre prelungirea termenului de negocieri cu privire la acordurile comerciale.
Mai exact, în aprilie, Trump a oferit o pauză de 90 zile țărilor vizate de taxe vamale (perioadă în care se aplică tariful standard 10% pentru importuri), timp în care fiecare să ajungă la o înțelegere cu SUA, care ar dicta noul cadru legal pentru relația comercială bilaterală.
Azi- noapte, chiar în timpul Summitului BRICS, a fost transmisă public vestea de către americani despre prelungirea termenului, care trebuia să expire pe 9 iulie, până pe 1 august. Aceasta oferă câteva săptămâni în plus, inclusiv statelor BRICS, de a finaliza un deal cu Washingtonul.
Dedolarizare
Ca parte a efortului de a contracara influența globală a Statelor Unite, BRICS își propune să „dedolarizeze” lumea, anume să reducă la maximum tranzacțiile mondiale cu moneda americană. Una dintre strategiile pentru a atinge acest scop este de a se folosi de monedele lor naționale în comerțul bilateral, în detrimentul dolarului.
Tocmai Lula, președintele brazilian și gazda acestui summit, se numără printre principali promotori ai „dedolarizării”, fiind și cel care va „împinge” acest subiect pe agenda de la Rio.
Liderul brazilian fusese susținut la alegerile prezidențiale din 2022 de către o bună parte a stângii occidentale și a presei vestice, fiind considerat o alternativă mai bună decât Jair Bolsonaro, predecesorul și contracandidatul său.
Pozițiile tot mai pronunțate împotriva Occidentului de după revenirea la putere au fost o surpriză neplăcută. Acum, la Summitul BRICS, Lula a criticat decizia țărilor NATO de a aloca 5% din PIB pentru apărare, precizând că „este mai ușor să investești în război decât în pace.”
Subiecte de discuție vor fi și inteligența artificială, respectiv schimbările climatice, această temă fiind una importantă mai ales pentru țara gazdă, care se confruntă cu defrișării masive a pădurii tropicale a Amazonului.
Xi Jinping și Vladimir Putin, marii absenți
Marea surpriză a ediției de anul acesta este faptul că liderul chinez, Xi Jinping, nu va fi prezent la summit. Este prima dată de când a devenit președintele Republicii Populare Chineze, în 2013, când absentează. În locul său a fost trimis premierul Li Qiang.
Nu a existat niciun motiv clar oferit de comuniștii de la Beijing cu privire la această decizie, anume dacă ar fi vorba de probleme de sănătate, sau de programul încărcat. Conform speculaților, principala preocupare a lui Xi la ora aceasta este situația economică internă și de aceea ar fi preferat să rămână acasă pentru a o gestiona mai bine.
Cu toate acestea, specialiștii anunță că BRICS rămâne o prioritate pentru China și conducerea țării rămâne profund ancorată în proiect, pe care îl vede pe de o parte ca o unealtă pentru a contracara SUA, iar pe de altă parte, un mijloc de-ași spori influența în Sudul Global.
Nici Vladimir Putin nu va fi prezent fizic, acesta conectându-se prin videoconferință. Din partea Rusiei va participa Serghei Lavrov, ministrul de Externe.
Putin a fost condamnat de Curtea Penală Internațională pentru crime împotriva umanității în Ucraina. Întrucât Brazilia a ratificat tratatul de la Roma și astfel recunoaște jurisdicția Curții, autoritățile ar fi avut obligația de a-l aresta pe liderul rus.
Șeful de la Kremlin a mai absentat și în 2023, atunci când Africa de Sud a găzduit summitul, țară care recunoaște și ea Curtea Penală Internațională și care ar fi trebuit să îl rețină pe Putin.
SUA contraatacă
Simultan cu Summitul de la Rio de Janeiro, Trump a postat pe Truth Social că va riposta cu tarife suplimentare. „Orice țară care se aliniază cu politicile anti-americane ale BRICS va fi taxată cu 10%. Nu vor exista excepții!”
Semnalul dat de republican este unul clar: el vrea să contracareze „dedolarizarea” și să le atragă atenția asupra acestui aspect mai ales țărilor care încearcă simultan să mențină relații bune și cu SUA, precum Emiratele Arabe Unite, India, sau Egipt. Deja, după simpla amenințare a lui Trump, rupia indiană, realul brazilian și randul sud- african s-au devalorizat față de dolarul american, iar bursele din Asia sunt în scădere.
Relația cu Narendra Modi, premierul de la New Delhi, este una care are potențialul de a slăbi BRICS. Trump îl curtează pe acesta și speră să apropie India și mai mult de SUA, existând deja mai multe „punți”, precum „alianța Quad”.
India este un rival direct al Chinei, atât economic, cât și militar, existând dispute teritoriale între cele două țări. Cu toate acestea, apartenența la BRICS a Indiei pare că se ancorează în relația specială pe care țara o are cu Rusia, încă de pe vremea Războiului Rece, respectiv din dorința de a avea o colaborare mai strânse cu celelalte țări membre.
Trump încearcă să profite tocmai de acest punct slab al alianței, anume axa New Delhi- Beijing, în speranța de a fragmenta BRICS. Chiar zilele trecute, al a anunțat că se apropie de finalizarea unui acord comercial cu India.
Se preconizează că acesta se va asemănă cu dealul tocmai încheiat de SUA cu Vietnam, prin care americanii speră să încurajeze cât mai multe companii să își mute producția din China aceste state vecine ale Beijingului.
