După ce a dominat luni întregi sondajele de opinie, candidatul Coaliției Civice (KO) la președinție, Rafał Trzaskowski, pare să fi pierdut avansul din măsurători. Ultimele date îl arată la egalitate cu contracandidatul său, Karol Nawrocki, din partea Partidului Dreptate și Justiție (PiS). Turul doi de scrutin va avea loc pe 1 iunie.
În ciuda faptului că a condus cursa prezidențială luni întregi, primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, pare a se afla acum într-o situație mai grea. Acesta a reușit să câștige primul tur al alegerilor, duminică pe 18 mai, dar marja victoriei a fost mult mai mică decât o indicau sondajele.
Istoricul Karol Nawrocki, independentul susținut de PiS, a reușit să obțină 29,5%, în timp ce Trzaskowski, candidatul KO a luat 31,36%, ceea ce înseamnă o diferență mai mică de două procente.
Trzaskowski a avut la un moment dat chiar cu aproape 20% mai mult decât principalul său rival, în timp ce Nawrocki era în pericol să piardă în martie calificarea în turul, după ce Sławomir Mentzen, candidatul naționalist al alianței „Confederația”, îl devansase în sondaje.
La început de mai, imediat după ce fusese primit la Casa Albă de Donald Trump, Karol Nawrocki a suferit o „lovitură” din partea presei. O anchetă a jurnaliștilor de investigația a „scos la iveală” că istoricul a mințit în declarația sa de avere. Mai exact, el ar fi omis să treacă mai multe apartamente care îi aparțin și pe care nu le poate justifica.
Situația s-a reflectat și în cercetările sociologice, unde acesta intrase pe un trend descendent. Nawrocki a reușit să „întoarcă” trendul, iar în zilele premergătoare turului 1 s-a putut observa o creștere a sa, în timp ce Trzaskowski se afla într-o ușoară scădere.
Bănuielile au fost confirmate în cele din urmă de rezultatele primului tur, iar acum se pare chiar că Nawrocki pleacă cu prima șansă.
În măsurătorile pentru turul doi, Trzaskowski înregistrat, la un moment dat, o marjă de peste 15% față de Nawrocki. Diferența dintre ei „s-a evaporat”, iar acum se înregistrează o egalitate între cei doi pretendenți.
Așadar, suspansul este foarte mare înaintea turului final, contrar situației de acum câteva săptămâni. Fiecare candidat încearcă acum să convingă alegătorii altor competitori eliminați deja să se îndrepte către ei, respectiv să scoată la vot alegători care nu s-au prezentat la urne pe 18 mai.
Calcule
Situația este complicată pentru Trzaskowski, din mai multe motive. Colegii săi de coaliție au performat slab în primul tur al prezidențialelor, astfel că Trzaskowski are un bazin restrâns de unde să culeagă voturi.
Concret, Szymon Hołownia, de la formațiunea centristă „Polonia 2050”, a luat doar 5% în primul tur, iar Magdalena Biejat, candidata alianței „Stânga” a obținut doar 4,23%. Cumulat, scorul total obținut de cei trei candidați ai diverselor formațiuni din coaliția de guvernare pro-europeană nu însumează nici măcar 41%.
Este drept că mai există alți doi candidați de la care Trzaskowski speră să mai poată ia voturi în turul doi. Adrian Zandberg, candidatul formațiunii socialiste „Razem”, a obținut aproape 5%. Este drept că Zandberg a anunțat că nu va susține niciun finalist, numai că, cel puțin teoretic, electoratul său este mai compatibil cu cel al lui Trzaskowski.
Mai este și Joanna Senyszyn, care a luat 1%. Fosta europarlamentară socialistă a candidat ca independentă acum. Ea nu a făcut deocamdată un anunț cu privire la susținerea pentru turul al doilea, dar la fel ca la Zandberg, electoratul ei este mai compatibil cu Trzaskowski.
De cealaltă parte, Nawrocki are nevoie să convingă votanții celor doi candidați naționaliști, Sławomin Mentzen și Grzegorz Braun, că le merită votul. Deși pe hârtie pare simplu, în realitate este complicat.
În ciuda compatibilității aparent mai mari dintre electoratul celor doi și Nawrocki, diferențele față de candidatul PiS sunt destul de mari. Ascensiunea naționaliștilor s-a produs pe fondul nemulțumirilor față de „Sistem”. În Polonia, PiS și KO sunt percepute a fi drept „partidele tradiționale”, care au alternat la guvern și la președinție în ultimii 20 de ani.
Așadar, pentru Nawrocki, marea provocare este de a convinge aceste mase de votanți naționaliști că îi va reprezenta cu adevărat. Conform analiștilor, votanții lui Mentzen și Braun sunt tineri, în principal, „captați” prin Tiktok și alte rețele de social media, o rețetă care a fost văzută și în alte țări.
Sławomin Mentzen a luat aproape 15% duminica trecută, în timp ce Braun s-a clasat pe locul patru cu 6,34%. Cheia pentru turul al doilea este în ce măsură acest electorat va ieși la vot pentru Nawrocki. Acesta, deși are un profil de tehnocrat, el fiind istoric, beneficiază de sprijinul celui mai mare partid din Parlament. Misiunea nu va fi ușoară.
Motivul pentru care se insistă atât de mult cu aceste calcule, respectiv pe cine susțin candidații în turul 2, cât de compatibile sunt electoratele ș.a.m.d., este acela că, datorită prezenței record în turul întâi, se așteaptă ca foarte mulți votanți noi să apară în turul al doilea.
67,31% a fost prezența duminica trecută, de departe cea mai mare din istorie. Totodată, dacă este să comparăm cu prezențele record la prezidențialele poloneze, indiferent de tur, doar în două ocazii prezența a fost mai consistentă.
În 2020, la turul al doilea, prezența înregistrată a fost de 68,18%, iar în 1995, tot la turul doi, prezența atunci a fost de 68,23%, când fostul comunist Aleksander Kwaśniewski l-a învins pe Lech Wałęsa.
Esențial va fi care dintre alegătorii din turul 1 vor decide să stea acasă, întrucât asta va avantaja un candidat sau altul.
