Forțele armate ale Chinei, sau Armata de Eliberare a Poporului (denumirea oficială), au efectuat marți exerciții ale forțelor aeriene, navale și terestre în apropierea insulei Taiwan. Militarii Beijingului au tras inclusiv cu rachete. În replică, SUA au transferat recent o cantitate imensă de armament în Qatar.
Exercițiile au avut loc pentru a oferi un „răspuns fără echivoc”, așa cum a precizat o postare Ministerului Apărării de la Beijing. Foarte probabil, vizita pe continentul asiatic a secretarului american pentru Apărare, Pete Hegseth, a stârnit furia chinezilor. Hegseth declarase că țara sa se va împotrivi „agresiunii Chinei”.
Armata de Eliberare a Poporului (prescurtată PLA pe plan internațional), au simulat un atac din mai multe direcții asupra Taiwanului, insula pe care guvernul de la Beijing o recunoaște drept teritoriu suveran. Odată cu pierderea Războiului civil de pe China continentală în fața comuniștilor, Chiang Kai-shek și naționaliștii s-au retras pe insula stâncoasă, acolo unde urmașii lor încă guvernează, la peste șapte decenii distanță.
Taiwanul, sau Republica Chineză (aceasta este denumirea păstrată de pe vremea lui Chiang Kai-shek), are relații diplomatice formale cu doar 12 alte țări. Majoritatea statelor recunosc Republica Populară Chineză, adică actuala putere de la Beijing, drept „guvernul legitim” al poporului chinez. Cu toate acestea, Taiwanul beneficiază de o susținere importantă la nivel internațional, în frunte cu SUA.
Trupele comuniste au efectuat manevre prin care au exersat tragerea asupra unor ținte marine, cât și terestre. Totodată, marinarii Beijingului au blocat mai multe trasee navale, pentru a putea testa disponibilitatea și gradul de pregătire a forțelor sale.
Nu este primul astfel de exercițiu în ultimii ani. Ele au fost din ce în ce mai dese, mai ales pe fondul sporirii tensiunile dintre Occident și China. „Descurajarea prin forță a independenței Taiwanului și forțelor separatiste este legitimă și necesară pentru a proteja suveranitatea Chinei și unitatea sa națională,” au precizat autoritățile de la Beijing.
Specialiștii militari estimează că, dacă ar dori cucerirea Taiwanului, PLA ar trebui să execute cea mai mare operațiune de debarcare din istoria omenirii. Până la atacul asupra insulei principale, Beijingul ar putea forța capturarea insulelor Kinmen, aflate în imediata apropriere a Chinei continentale. De altfel, Mao Zedong și forțele comuniste au pierdut în 1949 bătălia de la Guningtou, care le-a permis naționaliștilor să stăpânească insulele respective până în prezent.
Taiwanul este în prezent o democrație liberală, cu președinte și guvern ales direct de către popor. Există două partide mari istorice, respectiv o a treia formațiune ceva mai mică, înființată în urmă cu câțiva ani. Președintele ales anul trecut, Lai Ching-te este de la formațiunea de centru-stânga Partidul Democratic Progresist, care totodată susține independența insulei. Principalul partid de opoziție este formațiunea de centru-dreapta Kuomintang. Deși acesta era partidul naționaliștilor, condus de Chiang Kai-shek, în prezent ei militează pentru o reapropiere față de China, chiar reintegrare cu Beijingul, pe modelul Hong Kong. Tot în opoziție mai e și Partidul Poporului din Taiwan, care se dorește a se poziționa drept o alternativă la cele două mari grupări.
SUA, prezentă în Asia
Pete Hegseth, secretarul american pentru Apărare, echivalentul românesc al ministrului Apărării, s-a deplasat în mai multe țări asiatice săptămâna trecută. Aflat în toiul scandalului „Signalgate”, aceasta a fost o oportunitate bună pentru el de a distrage atenția presei de la acel subiect.
Prima oprire a demnitarului american a fost la Manila, capitala Filipinelor. Acestea chiar au fost teritoriu american din 1898 până la independența din 1946. Așadar, este vorba despre o relație foarte solidă între cele două state. Ulterior, în 1951, cele două țări au semnat un tratat bilateral de apărare, prin se angajează să se apere reciproc în cazul unui atac asupra celeilalte țări.
Încă de la semnarea tratatului, era clar pe de o parte că Filipinele au o poziție strategică foarte bună, lângă China. Iar, pe de altă parte, pentru filipinezi, chinezi erau o amenințare mare la adresa țării.
De altfel, inclusiv în prezent, această amenințare este cât se poate de reală. Manila și Beijingul pretind ambele controlul asupra unei anumite zone marine din Marea Chinei de Sud. Desigur, China a avut în ultimii ani o poziție foarte agresivă acolo. Ei au construit inclusiv insule artificiale pentru a-și „ranforsa” pretențiile teritoriale asupra platoului respectiv.
Tot în acea zonă, vasele chinezești și filipineze se „șicanează” reciproc, în încercarea de a domina regiunea. Inclusiv navele militare, ale gărzilor de coastă, s-au „tatonat” și au echipajele lor au tras cu a tunuri cu apă. Nu de puține ori, au existat chiar tamponări între vasele militare ale celor două țări.
Filipinele au avut o perioadă sub fostul președinte Rodrigo Duterte, în care au încercat să își îmbunătățească relațiile cu Beijingul. Asta se întâmpla chiar în timpul primului mandat al lui Donald Trump. Aceasta fază s-a terminat însă, mai ales după venirea la putere a actualului președinte, Ferdinand Marcos Jr.
Hegseth a precizat zilele trecute, când se afla în țara aliată din Asia, că trebuie ca SUA și Filipinele să își întărească alianța, pentru a descuraja orice agresiune a Chinei. El a adăugat că este nevoie ca interoperabilitate dintre forțele militare a celor două țări să crească, iar parteneriatele din industria apărării trebuie consolidate.
Japonia, un aliat esențial al SUA
Următoarea oprire a secretarului american pentru Apărare a fost Japonia. Un alt partener istoric al Statelor Unite, niponii sunt printre cei mai importanți aliați ai Americii. Există un tratat de cooperare și securitate reciprocă între cele două state, care datează din 1951, amendat în 1960. Prin acesta, Statele Unite se obligă să apere teritoriile Japoniei, în cazul unui atac.
Americanii au zeci de baze pe teritoriul nipon. Multe din acestea joacă inclusiv un rol activ în descurajarea oricărei eventuale incursiuni a chinezilor, dar și a rușilor, asupra regatului.
Ipoteza a fost confirmată de însuși Hegseth, care a declarat despre Japonia că SUA o „va transforma într-o bază de luptă împotriva Chinei”. El a punctat cât este de important rolul japonezilor, în viziunea celor de la Washington. „Japonia este partenerul nostru indispensabil în descurajarea agresiunilor din partea Chinei comuniste.”
Vizita a venit într-un moment important, când autoritățile de la Tokyo erau îngrijorate cu privire la devotamentul Statelor Unite față de parteneriat, în contextul politicilor „America First” ale noii administrații.
Cele două state intenționează să producă împreună o serie de rachete, atât aer-aer, cât și sol-aer. Astfel, speră să depășească actuala penurie din arsenalul militar. Totodată, simultan cu vizita lui Hegseth, marina americană a avut exerciții militare în zona Pacificului cu japonezii, cât și cu filipinezii.
Încercuirea Chinei
Statele Unite încearcă să „țină China în șah” printr-o rețea de aliați, prin care să poată împânzi colosul asiatic. Japonia și Filipinele sunt doar „vârful icebergului”. Rețeaua este formată din mai multe alte state.
Desigur, Coreea de Sud se află și ea pe listă. Este vorba despre o țară cu care americanii au un tratat bilateral de apărare încă din 1953. Totodată, armata SUA are mai multe baze militare, unele încă de pe vremea războiului coreean, pe care le folosește pentru a-i intimida pe chinezi. De altfel, chiar în acel război, SUA a intervenit de partea Seului și a luptat direct atât cu trupele nord-coreene, cât și cu cele chinezești.
India este și ea o țară care a fost atacată în istorie de PLA, iar New Delhi și Beijingul au mai multe dispute teritoriale nerezolvate de decenii întregi. Pe fondul acestei tensiuni dintre cele mai populate state de pe planetă, americanii au reușit cu succes în ultimii ani să cultive alianța cu India.
De altfel, unul dintre principalele moduri prin care Washingtonul încearcă să consolideze parteneriatul cu India este prin vânzarea de armament către țara din Asia de Sud. În ultima vizită a premierului Narendra Modi în SUA, Trump i-a propus lui Modi să cumpere avioane F-35, ceea ce ar necesita o investiție considerabilă din partea Indiei. India face parte inclusiv din „The Quad”. Aceasta este o alianță militară în zona Pacificului, formată din SUA, India, Japonia și Australia, pentru a contracara armata chineză.
Pentru ca încercuirea să fie completă, trebuie ca SUA să poată proiecta forța inclusiv la granița de vest a Chinei. În mod istoric, americanilor le-a fost mai complicat să poată impune această imagine în Asia Centrală, în comparație cu alte părți ale planetei. De altfel, odată cu retragerea din Afghanistan, asta a devenit și greu.
Cu toate acestea, una dintre soluții pentru a „șicana” partea de vest a Chinei este prin prezența americană în Orientul Mijlociu. Și din acest motiv, SUA a transferat recent o cantitate imensă de armament în Qatar. Treisprezece avioane militare americane de transport C-17 Globemaster III au aterizat la baza aeriană Issa, din Qatar. Ele au venit dinspre Coreea de Sud și au transportat muniție și alte echipamente. Este vorba despre un volum de mișcare înregistrat doar în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial.
