„Salariul mediu în aceste județe este mult peste media națională; în ele locuiesc însă doar 27% din români. Următoarele 9 județe, în care locuiește 21% din populație, se află, din punct de vedere economic, între 60-75% din media europeană; salariul mediu este deja cu 15- 20% mai mic decât media primelor 7 județe”, a scris Bogdan Belciu pe pagina sa de Facebook.
Reproducem integral analiza sa:
„Restul de 27 de județe însă, în care locuiește peste 50% din populația României, au un nivel economic mult sub media europeană.
În aceste județe, salariul mediu este mai mic 20-30% decât media primelor 7 județe.
În multe situații, decalajele sunt dramatice: diferențele regionale dintre salariul mediu cel mai mare (în București) și cel mai mic (în Teleorman) este de la simplu la dublu; și în această situație nu este doar Teleorman, ci mai mult de 10 alte județe (inclusiv Buzău, Vaslui și Botoșani de exemplu).
Aceste discrepanțe regionale sunt perpetuate de probleme de fond, printre care infrastructura slab dezvoltată și disponibilitatea din ce în ce mai redusă forței de muncă bine calificată.
Problema spiralează: față de acum 10 ani, situația multor județele care deja aveau o economie precară s-a înrăutățit și mai tare, iar cea a județelor cu o economie (mai) bine dezvoltată s-a îmbunătățit și mai mult.
Aceste județe se depopulează dramatic: în lipsa unor oportunități la nivel local, numeroși locuitori pleacă pentru a lucra în alte țări europene.
Educația și serviciile din aceste județe devin din ce în ce mai precare, pentru că nu li se mai alocă fonduri și nu mai sunt atractive pentru profesorii și medicii buni. Infrastructură acestor județe nu se dezvoltă pentru că nu sunt prioritare.
Pe de altă parte, în județele de top salariile tind să crească prea repede iar disponibilitatea forței de muncă devine o problema acută. Orașele mari se suprapopulează, aglomerația devine extremă și poluarea a crescut alarmant, școlile și serviciile medicale se sufocă.
Soluții
România are nevoie urgență de re-echilibrare; aceasta implică printre altele:
- Definirea unor poli de competitivitate care să utilizeze avantajele fiecărei regiuni: competențe care nu au dispărut total, resurse naturale, locație, etc.:
- Măsuri de stimulare economică bine țintite, care să includă finanțări dedicate, cum ar fi granturi de dezvoltare regională (care există dar sunt folosite rar și fără strategie) complementate de alte surse de finanțare – pentru că fără investiții și fără un pachet complet de finanțare nu se va schimbă nimic;
- Alinierea obiectivelor economice cu o dezvoltare corespunzătoare a infrastructurii și a serviciilor de sănătate și educație, fără care aceste județe nu vor fi putea fi atractive pentru investitori.”
