Pe 27 august 1991, Parlamentul Republicii Moldova a votat Declarația de Independență, adoptată nominal de 278 de deputați. În aceeași zi, zeci de mii de oameni s-au adunat în centrul Chișinăului, cerând desprinderea de URSS, scrie Deschide.md.
Eșecul tentativei de lovitură de stat de la Moscova, din 21 august 1991, a accelerat schimbările de la Chișinău.
Primul președinte al Parlamentului, Alexandru Moșanu, sublinia că acest moment a deschis drumul transformărilor radicale.
La rândul său, Mircea Snegur, primul președinte al țării, declara că „Parlamentul Moldovei are misiunea și marea cinste de a consfinți pe cale juridică aspirațiile multor generații de moldoveni”.
Limba și simbolurile naționale
În aceeași ședință, deputații au votat limba română ca limbă de stat și au adoptat imnul „Deșteaptă-te, române!”.
Evenimentul a urmat unor decizii anterioare importante: revenirea la grafia latină și consacrarea limbii române, în 1989, aprobarea Drapelului de Stat în 1990 și proclamarea Declarației de Suveranitate în iunie același an.
Recunoașterea internațională
România a fost primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova, la doar câteva ore după vot. Profesorul Aurelian Dănilă a fost numit primul ambasador la București. În martie 1992, Republica Moldova a devenit membră a Organizației Națiunilor Unite.
Independența a deschis calea consolidării instituțiilor și afirmării internaționale, dar și a unor dificultăți. Printre acestea se numără războiul de pe Nistru din 1992, stagnarea economică și migrația masivă.
Actul fondator din 1991 este marcat anual pe 27 august ca Ziua Independenței. Declarația originală a fost distrusă în timpul protestelor din 2009, dar a fost refăcută în 2010. Astăzi, sărbătoarea este celebrată în toate localitățile țării, cele mai ample evenimente fiind organizate în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău.
