Victor Ponta, fost prim-ministru al României și actual candidat independent la Președinție, a declarat, în podcastul „Hai, live! cu Turcescu și Andronic”, că, în 2014, în timpul unor inundații severe în Serbia, a ordonat deschiderea barajului de la Porțile de Fier, ceea ce a dus la inundarea unor sate românești, pentru a proteja capitala sârbă, Belgrad. Hidrologii contactați de „Independent news” spun că tehnic, este foarte puțin probabil ca decizia lui Ponta să fi avut un impact semnificativ în salvarea Belgradului, fie și pentru faptul că acesta este în amonte și era deja afectat de viitură.
„Independent news” a inventariat motivele pentru care decizia fostului premier e puțin probabil să fii avut un impact foarte mare.
Context hidrologic și geografic
„Porțile de Fier” sunt un complex hidroenergetic situat la granița dintre România și Serbia, pe Dunăre. Belgradul este situat la circa 250 km în amonte de baraj.
O intervenție pe Dunăre în aval poate avea un oarecare efect în amonte, dar doar într-un interval limitat și în condiții foarte specifice, de obicei, cu avertizare și planificare coordonată între țări, susțin, sub protecția anonimatului, specialiștii hidrologi consultați de „Independent news”. Altfel spus, deschiderea Porților de Fier ar fi permis scurgerea debitelor mari de apă care afectaseră deja capitala Serbiei și ar fi scăzut presiunea pe acest oraș.
Ce ar fi presupus deschiderea barajului
Deschiderea suplimentară a porților deversoare permite eliberarea unui volum mai mare de apă în aval, cu riscul de inundații locale în zonele joase aflate imediat sub baraj, au explicat ei. În România, expuse sunt satele din Mehedinți sau Dolj.
Pentru ca o astfel de măsură să protejeze o zonă precum Belgradul, ar fi fost nevoie ca orașul să nu fi fost deja afectat. Însă, după cum a spus și Liviu Dragnea (afirmații confirmate de datele meteo din acea perioadă – n.red.), „Belgradul era deja inundat” în momentul presupusei decizii, pentru simplul motiv că este situat în amonte.
Coordonarea internațională
De asemenea, au punctat specialiștii, Dunărea este un fluviu internațional. Intervențiile asupra debitelor, mai ales în situații de criză, nu pot fi făcute unilateral, mai ales când au potențial de a afecta țări vecine.
În mod normal, astfel de decizii se iau prin comisii bilaterale sau regionale, precum Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR).
Salvarea Belgradului e improbabilă
Deschiderea barajului, spun specialiștii consultați, nu ar fi putut preveni inundațiile deja prezente în Belgrad în 2014.
Dacă satele din România au fost într-adevăr inundate ca urmare a unei decizii de a crește debitul spre Serbia, „efectul real ar fi fost mai degrabă negativ pentru România și nesemnificativ pentru Belgrad”.
Ce a mai spus Ponta
În podcastul „Hai, live! cu Turcescu și Andronic”, Victor Ponta a explicat că, deși autoritățile românești s-au opus inițial din cauza riscului de inundații pe teritoriul României, el a decis să continue cu planul, relocând localnicii afectați și oferindu-le despăgubiri rapide.
El a subliniat că presa nu a aflat despre această decizie la momentul respectiv. Ca recunoaștere pentru această acțiune, Ponta a menționat că a primit cetățenia sârbă, pe care intenționează să o renunțe acum, în contextul candidaturii sale la președinție.
Declarațiile lui Ponta au generat reacții puternice pe scena politică românească. Marcel Ciolacu, premierul României, i-a cerut lui Ponta să se retragă din cursa prezidențială, afirmând că astfel de decizii nu reflectă un suveranism autentic.
De asemenea, Crin Antonescu, candidatul coaliției la prezidențiale, a solicitat clarificări privind cadrul legal al deciziei și despăgubirile acordate.
În replică, Ponta a susținut că este mândru de decizia luată, considerând că a acționat corect pentru a ajuta un popor vecin și prieten. El a afirmat că viața oamenilor este cea mai importantă valoare și că, în calitate de român și creștin, a considerat că este datoria sa să ajute.
