Brian Niccol se va alătura Starbucks pe 9 septembrie 2024. Laxman Narasimhan își dă demisia din funcția de CEO și din consiliul de administrație, după un mandat de aproape 2 ani.
Niccol renunță la funcția de președinte și CEO al Chipotle, celebrul lanț internațional de restaurante fast casual mexicane. De când a fost numit CEO în 2018, Niccol a transformat Chipotle. Accentul său pe oameni și cultură, brand, inovație în meniu, excelență operațională și transformare digitală au stabilit noi standarde în industrie.
Veniturile au crescut aproape dublu, profiturile au crescut aproape de șapte ori, iar prețul acțiunilor a crescut cu aproape 800% în timpul conducerii sale, toate acestea, în timp ce au crescut salariile pentru membrii echipei de vânzări, au extins beneficiile și au consolidat cultura.
La Starbucks, noul CEO se va confrunta cu trei provocări, scrie Financial Times:
De la digital la fizic
Principala provocare a lui Brian Niccol la Starbucks va fi traducerea succesului său digital de la Chipotle într-o experiență fizică, de cafenea.
La Chipotle, Niccol a reușit creșterea business-ului prin comenzile via mobil și parteneriatele de livrare, folosind tehnologia pentru a simplifica operațiunile.
De cealaltă partă, poziționarea Starbucks este profund înrădăcinată în experiența personală a clienților în magazin – „al treilea spațiu” un mix între atmosfera de acasă și cea de la birou.
Niccol trebuie să găsească o modalitate de a îmbunătăți eficiența operațională și de a reduce timpul de așteptare fără a sacrifica atingerea personală care definește brandul Starbucks.
Aceasta este o dilema clasică a agregatorului: cum să scalezi eficient în timp ce menții calitatea care a atras clienții încă de la început.
China
Expansiunea agresivă a Starbucks în China, deși strategic sănătoasă, în principiu, reprezintă acum o provocare semnificativă pentru Niccol.
Compania a construit în esență o infrastructură pentru cererea viitoare, dar această cerere s-a materializat lent din cauza concurenței crescute și a dificultăților economice.
Acest lucru amintește de cadrul clasic „modularitate vs. interdependență”. Starbucks a operat pe presupunerea că modelul său integrat îi va oferi un avantaj în China, dar concurenții locali s-au dovedit mai adaptabili.
Niccol va trebui să reevalueze această strategie, posibil încetinind expansiunea, pentru a se concentra pe creșterea randamentului la nivelul fiecărei cafenele. Întrebarea cheie este dacă Starbucks își poate menține poziționarea premium pe o piață care favorizează din ce în ce mai mult brandurile locale și prețurile mai mici.
Să nu mai vorbim de eventualul război pe care China l-ar putea începe în regiune, ceea ce se va traduce pentru Starbucks cu o radiere din contabilitate.
Cozile prea lungi
A treia provocare majoră a lui Niccol la Starbucks va fi rezolvarea cozilor lungi de așteptare cauzate de comenzile de băuturi din ce în ce mai complexe.
Succesul Starbucks a fost construit pe un nivel fără precedent de personalizare, însă acest diferențiator care i-a adus notorietate a devenit o slăbiciune operațională.
Etica „ai ce vrei” a companiei, care permite milioane de combinații posibile de băuturi, a creat un blocaj în procesul de producție și cozi lungi în magazine.
================
Citește și:
Companiile AI atrag investiții mari, dar raportează profituri mici
Jeff Bezos vinde acțiuni Amazon de miliarde de dolari
Investițiile în startup-uri, afectate de numărul record de alegeri
================
