În România, un sat liniștit de lângă granița cu Ucraina a devenit centrul unei vaste scheme care ajută mii de persoane, în majoritate ruși, să obțină în mod fraudulos cetățenia română și, odată cu aceasta, accesul în Uniunea Europeană, scrie „Le Monde”. Cercetările au descoperit o vastă rețea de fraudă care exploatează sistemul civil al României pentru a le oferi rușilor acces la rezidență în UE, călătorii și beneficii fiscale.
Tendința pare inexorabilă: în România satele își golesc locuitorii, în timp ce între 4 milioane și 5 milioane de cetățeni au părăsit țara de la căderea comunismului în 1989. Totuși, orășelul Vârfu Câmpului și-a văzut curios populația dublată în intervalul de un deceniu, de la 3.420 de locuitori în 2011 la peste 7.000 în 2021.
În acest cartier din zona de nord a țării, aproape de Ucraina, aproape 10.000 de persoane au fost înscrise pe listele electorale în 2024 dar unele secții de votare au înregistrat doar 2% prezență la vot la alegerile municipale organizate în luna iunie a aceluiași an. Ceva care să trezească suspiciunile autorităților.
În noiembrie 2024 câteva zeci de percheziții au scos la iveală escrocheria: nicio economie în plină expansiune sau baby-boom, dar aproape 10.000 de cetățeni ai Moldovei, Ucrainei și Rusiei au obținut fraudulos acte românești, cu locuințe fictive în Vârfu Câmpului, uneori fără acordul prealabil al proprietarilor. Documentele false, în schimbul mitei, ar fi fost stabilite ani de zile de funcționari din două oficii de registru civil, cu complicitatea locuitorilor.
Vârfu Câmpului nu este singurul municipiu interesat. În 2025, au avut loc percheziții suplimentare în județele de frontieră din Botoșani și Suceava, precum și în București. La 18 decembrie a.c. au fost efectuate 37 de percheziții în țară, inclusiv una la Primăria sectorului 6 al Capitalei, în cadrul a două cazuri de falsificare a actelor, potrivit unui comunicat al Parchetului General. Ancheta a dezvăluit „existența unui grup infracțional format în 2022 de șapte cetățeni ucraineni, în principal locuitori ai României”, susținută de avocații locali, traducători și notari. Numai în 2025, acest grup ar fi făcut peste 900 de cereri de naturalizare din documente falsificate, în principal pentru ruși.
În toamnă, Primăria sectorului 6 din București anula eliberarea a 68 de documente de identitate românești. Încă 300 de proceduri de anulare sunt în așteptare. „Un val de cereri aproape că ne-a blocat serviciile”, a declarat Constantin Florea, directorul adjunct al Biroului Registrului Civil. Potrivit unui comunicat al Primăriei, Oficiul a început revizuirea unora dintre aceste solicitări și a descoperit că mai multe dintre certificatele de cetățenie erau false deoarece nu fuseseră emise oficial de Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC), singura instituție competentă.
În total, autorităţile estimează că peste 18.700 de cetăţeni ai fostei URSS ar avea reşedinţe fictive în România, dintre care unii au obţinut paşapoarte româneşti. Pentru a obține cetățenia română, rușii ar fi uzurpat și identitățile soldaților ucraineni morți pe front, potrivit unui polițist citat într-o anchetă jurnalistică și o sursă judiciară interogată de „Le Monde”.
„Aceasta este, fără îndoială, un decalaj pentru securitatea națională și europeană”, declară avocatul Denis Buruian, a cărui practică se află la București. Rusofon, se ocupă de 34 de dosare ale cetățenilor ruși cărora le-au fost anulate actele de identitate românești de primăria arondismentului 6 al capitalei României. „Cei mai mulți și-au dorit un pașaport românesc pentru a evita sancțiunile și pentru a-și putea continua afacerile în altă parte decât Rusia”, declară el, afirmând că tinerii se stabilesc „în Dubai”, în timp ce oamenii în vârstă „preferă Franța. ”
Lacune administrative
Această „fabrică” de cetățeni români, după expresia folosită de mass-media națională, nu este o noutate. Pentru străini există mod legal de a obține cetățenia română din 1991, fără neapărat domiciliul în țară: „restituirea” naționalității atunci când o persoană poate dovedi că are un bunic sau străbunic care s-a născut sau a trăit pe teritoriile României. vechiul regat al României între 1918 și 1940. Printre acestea se numără, printre altele, Moldova actuală și regiunile situate în Ucraina: Bucovina de Nord, în jurul orașului Cernăuți și Boudjak, sud-vestul Odesei.
În acest fel, aproape 1 milion de moldoveni, precum președinta Maia Sandu, precum și mii de ucraineni, au reușit să obțină legal un pașaport românesc care să le permită să călătorească, să voteze și să lucreze în Uniunea Europeană de când România a aderat la UE în 2007. Odată cu deportările și mișcările populației care au avut loc în epoca sovietică, mulți ruși, belaruși și foști cetățeni ai URSS au și ei unul sau mai mulți strămoși români, permițându-le să aplice pentru cetățenia română.
În timp ce deținerea pașaportului românesc a fost până atunci de interes limitat pentru ruși, posesia acestuia a devenit esențială pentru a intra în UE și în spațiul Schengen, sau chiar pentru a înființa o rezidență fiscală acolo datorită unei reședințe fictive, spațiul european având întărit controlul cererilor de viză de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei în 2022.
Potrivit cifrelor ANC, aproape 6.658 de cetățeni ruși au solicitat „restituirea” cetățeniei în 2023 și 4.574 în 2024 împotriva a 5.262 de cereri între 2012 și februarie 2022. Cererile pentru cetățenii belaruși au crescut, pentru aceștia, de la 95 în 2020 la 605 în 2024. În total, ANC a identificat aproximativ 2.000 de cazuri de presupusă fraudă din 2022.
Într-adevăr s-au format rețelele criminale de-a lungul anilor, profitând de lacunele administrative pentru stabilirea unor documente false. Nu se ascund: pe rețelele de socializare înfloresc reclamele destinate vorbitorilor de rusă pentru obținerea „cetățeniei europene”. Agențiile promit o viață prosperă în UE datorită pașaportului românesc, pe care îl pot ajuta la obținerea de la 4.000€ la 7.000€, cu reduceri speciale pentru perioada Crăciunului. În 2023, celebritatea rusă Ksenia Sobtchak, urmărită pe scară largă pe rețelele de socializare, a promovat o astfel de agenție într-un videoclip pe YouTube, încurajând obținerea „cetățeniei române” prin acest program „răzbunare
False genealogii
Aceste agenții susțin că activitățile lor sunt complet legale, dar, în realitate, funcționează după tehnici bine dezvoltate de ani de zile de rețelele ucrainene și moldovenești, cu ajutorul oficialilor români, unii dintre ei au fost cercetați în trecut. Potrivit Procurorului General, gruparea infracțională percheziționată la 18 decembrie, format din șapte ucraineni au avut acces la bazele de date ale populației din Moldova și Ucraina, din care au fost falsificate „documentele necesare dovezii originii române”.
Având multe arhive distruse în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și pe vremea sovietică, aceste rețele criminale pot „inventa” genealogii false și susțin, de exemplu, că bunica cuiva s-a născut la Cernăuți, Ucraina, sau Chișinău, Moldova, în fostele teritorii românești. Aceste arhive false sunt apoi certificate de autorităţile ţării în cauză, fără a putea verifica efectiv.
Jurnalismul și cercetările judiciare au arătat că ANC a eliberat în repetate rânduri certificate autentice de cetățenie din documente false de acest tip. De aceea au fost strânse comenzile. Din 2024 este necesar un certificat de cunoaștere a limbii române, ceea ce nu era cazul anterior. Măsura vizează „creșterea rigorii și integrității procesului, eliminând speculațiile conform cărora cetățenia română, deci europeană, ar fi prea ușor acordată”, explică un oficial al ANC.
Escrocii, în cazuri mai recente, au ocolit, deci, obstacolele mergând mai departe: creând direct un certificat fals de cetățenie eliberat în mod normal de ANC. În loc de doi ani de așteptare a procedurii normale, chiar frauduloase de „returnare”, acest fals de certificat durează doar câteva săptămâni, pentru câteva zeci de mii de euro.
În biroul său, avocatul Denis Buruian mărturisește că unul dintre clienții săi a plătit 75.000 de euro unui intermediar. Prezintă un certificat de cetăţenie, o foaie A4 „uşor contrafăcută”, susţine el. Un funcționar neatent sau „orb” ar fi suficient pentru escrocii să intre în el și să exploateze, potrivit Parchetului General, „deficiențe umane, legislative și organizaționale. „
