Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) susține că nu are nicio influență în verificările de securitate necesare acordării accesului la informații clasificate. Instituția refuză să precizeze dacă implicarea directorului general Marius Petrescu în dosarul „Mită pentru acces la informații clasificate” este reală, așa cum susțin procurorii DNA.
Într-un răspuns pentru „Independent news”, ORNISS a comunicat că „verificările de securitate (vetting) în vederea acordării accesului la informații clasificate sunt efectuate de Autoritatea Desemnată de Securitate (ADS) competentă”.
Procurorii DNA l-au indicat explicit, în dosarul „Mită contra informații secrete” pe directorul general ORNISS, Marius Petrescu, ca fiind cel care i-a pus în legătură pe Marin Țole, denunțătorul în dosar, cu omul de afaceri Gheorghe Florea „Bragadiru”, conectat la interese de afaceri rusești. Petrescu a făcut acest lucru prin intermediul unui doctorand al său, Cătălin Burcescu.
Cu toate acestea ORNISS încearcă să se disculpe. „Numai în baza avizului prezentat de Autoritatea Desemnată de Securitate, ORNISS avizează, la rândul său, accesul la informații clasificate și îl transmite șefului instituției solicitante care este singurul în măsură să elibereze autorizația de acces la informații clasificate”, se arată în răspunsul primit de la ORNISS.
Ce susțin procurorii DNA
Procurorii DNA care investighează acest caz descriu, în referatul care însoțește dosarul, următoarele fapte:
– în 2022 senatorul PNL de Teleorman Eugen Pîrvulescu îl dorea la conducerea Companiei Naționale de Investiții pe Marin Țole, denunțător în dosar.
– acesta ocupa funcţia de secretar de stat de la Ministerul Dezvoltării. Pentru a deveni director CNI avea nevoie de un certificat de acces la informații secrete de stat eliberat de ORNISS.
– în acest sens Marin Țole a discutat cu Eugen Pîrvulescu pentru a se interesa de stadiul verificărilor ORNISS și a urgenta obținerea certificatului.
Citește și:
– de asemenea, Marin Țole a discutat și cu Cătălin Burcescu, apropiat al lui Pîrvulescu și doctorand al profesorului Marius Petrescu, directorul general al ORNISS încă de la înființarea sa. Burcescu este fost șef al Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM).
– Burcescu i-a spus lui Țole că directorul general al ORNISS i-a dat numărul de telefon al lui Gheorghe Florea, despre care a susținut că l-ar putea ajuta cu urgentarea obținerii certificatului.
– Țole l-a sunat pe Florea, s-a întâlnit cu acesta la biroul lui, ocazie cu care Florea i-a transmis că îl va pune în legătură cu o altă persoană, despre care a afirmat că avea conexiuni în interiorul serviciilor de informații.
– într-o altă întâlnire, Florea i-a prezentat lui Țole o persoană care s-a recomandat „Radu”. Este vorba de Radu Mihai Mărgineanu.
Acesta a afirmat că avea cunoștințe în cadrul structurii care are atribuții în efectuarea verificărilor care se fac în procedura de obținere a avizului, DGIA, susținând că poate interveni pentru urgentarea obținerii acestuia.
60.000 de euro ar fi trebuit să-i dea Ţole lui Mărgineanu pentru urgentarea procedurilor în obţinerea certificatului ORNISS. Ţole a povestit la DNA că nu a avut atâţia bani, motiv pentru care Eugen Pîrvulescu s-ar fi oferit să-l ajute. 150.000 lei, banii primiţi de la senator, ar fi fost livraţi lui Mărginean, urmând ca la obţinerea avizului să-i remită tot acestuia şi restul de 30.000 de euro. Certificatul de acces nu a mai venit însă, iar Țole a făcut un denunț la DNA.
În cele din urmă, Marin Țole nu a mai fost numit la conducerea CNI, iar subiectul nu a mai fost abordat până la finalul lunii februarie 2024, când, pe fondul disputelor din organizația PNL Teleorman, Pîrvulescu i-ar fi cerut lui Țole să-i dea înapoi cei 150.000 de lei.
În dosar Eugen Pîrvulescu și Cătălin Burcescu sunt cercetați pentru cumpărare de influență, iar Gheorghe Florea și Radu Mărgineanu pentru trafic de influență.
Întrebările „Independent news”
Urmare a referatului DNA din dosar, „Independent news” a cerut ORNISS o serie de informații, în baza prevederilor Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public. Cererea a fost înregistrată la ORNISS cu nr. 25446/14.10.2024.
Reproducem întrebările în integralitate:
1. Este adevărat că directorul general al ORNISS, dl. Marius Petrescu, l-a direcționat pe doctorandul său dl. Cătălin-Marian Burcescu către Gheorghe Florea pentru grăbirea procedurilor de acordare a certificatului de acces la informații secrete pentru dl. Marin Țole?
2. Dacă da, știa dl. Marius Petrescu că dl. Gheorghe Florea a avut, în trecut, legături de afaceri cu spațiul rusesc?
3. Au mai fost cazuri în care dl. Marius Petrescu a procedat în mod similar? Au mai fost alți doctoranzi al dl. Marius Petrescu cu solicitări și interese în zona certificatelor de acces la informații clasificate?
5. Au intervenit Gheorghe Florea și Radu Mihai Mărginean pe lângă ORNISS pentru urgentarea procedurilor de acordare a certificatului de acces la informații secrete pentru MArin Țole?
6. Dacă da, la cine anume au intervenit?
ORNISS a răspuns doar la ce a vrut
Răspunsul primit de la ORNISS, pe care îl reproducem integral, este cvasi-general și ocolește întrebările punctuale al „Independent news”:
„Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) nu are nici un fel de atribuții și nici un fel de implicare în efectuarea unor eventuale verificări de securitate anterioare numirii într-o funcție.
ORNISS este un organism apolitic, care nu participă la consultări politice.
După numirea în funcție, pentru persoanele care necesită acces la informații clasificate în exercitarea atribuțiilor de serviciu, se solicită de către conducerea instituției angajatoare la ORNISS un aviz.
Verificările de securitate (vetting) în vederea acordării accesului la informații clasificate sunt efectuate de Autoritatea Desemnată de Securitate (ADS) competentă, în colaborare cu celelalte ADS-uri (Serviciul Român de Informații, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Ministerul Justiției), fiind practic imposibilă orice imixtiune sau influențare a acestora.
Numai în baza avizului prezentat de Autoritatea Desemnată de Securitate, ORNISS avizează, la rândul său, accesul la informații clasificate și îl transmite șefului instituției solicitante care este singurul în măsură să elibereze autorizația de acces la informații clasificate.
Pentru acuratețe, vă indicăm prevederile legale incidente cuprinse la art.140-165 din Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.585/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Reiterăm faptul că nimeni din cadrul administrației publice, al serviciilor de informații, al ORNISS ori din orice alt domeniu, nu poate interfera sau influența verificările de securitate pentru accesul la informații clasificate așa cum prevede procedura legală națională mai sus amintită.
Datele și informațiile punctuale despre statutul de securitate al unei persoane fizice nu fac obiectul dispozițiilor Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
Având în vedere aceste aspecte, este evident că doar necunoașterea prevederilor legale în vigoare și confuzia termenilor a făcut posibilă alăturarea ORNISS unui subiect regretabil”.