Europarlamentarul ECR, Cristian Terheș, a votat Rezoluția privind mobilitatea militară, adoptată miercuri de plenul Parlamentului European întrunit la Strasbourg. El a formulat o serie de amendamente, care să faciliteze investițiile europene în infrastructura din România.
„Dezvoltarea unui veritabil Schengen militar nu este un slogan, ci o necesitate strategică pentru ca Europa să poată acționa rapid și credibil pentru a descuraja orice eventuală agresiune militară”, a spus Cristian Terheș în plenul Parlamentului European.
În opinia sa, „securitatea Uniunii Europene nu mai poate fi tratată ca un exercițiu teoretic, ci ca o responsabilitate politică reală, manifestată prin acțiuni concrete.”
„Într-un context marcat de agresiunea Rusiei împotriva vecinilor săi și a instabilității de la granițele UE, capacitatea de a deplasa rapid forțe și echipamente militare pe teritoriul european este esențială, atât pentru descurajarea oricărui atac, cât și pentru apărare efectivă (…) Votul meu pentru acest raport este un mesaj politic clar: țările UE trebuie să fie unite, hotărâte și capabile să-și apere cetățenii, teritoriul și granițele, fără ambiguități și fără întârzieri”, a punctat europarlamentarul ECR.
El a punctat că rezoluția privind mobilitatea militară „prevede eliminarea barierelor birocratice care încetinesc reacția țărilor europene și investiții concrete în infrastructura dual‐use” și, în același timp, „consolidează cooperarea cu NATO și reafirmă rolul UE ca actor de securitate”.
Pentru România, aflată pe Flancul Estic, această decizie este una strategică. Practic, se elimină „vămile” care încetinesc logistica aliată, asigurând că întăririle NATO pot ajunge la Marea Neagră într-un timp record, fără a fi blocate în hârțogărie sau proceduri naționale complicate.
Unul dintre punctele- cheie ale rezoluției vizează direct țara noastră prin așa-numitul Coridor Estic. Acest traseu este vital pentru a crea o legătură directă și rapidă între Țările Baltice și porturile românești de la Marea Neagră.
Beneficiile pentru România
Rezoluția privind mobilitatea militară va schimba radical modul în care trupele și echipamentele de luptă se deplasează pe continent.
Într-o Europă marcată de tensiunile de la graniță, „Schengen-ul militar” reprezintă o strategie vitală de supraviețuire: eliminarea barierelor administrative care, în prezent, fac ca o coloană de tancuri să fie blocată la vamă mai mult decât un transport de marfă obișnuit.
Parlamentul a stabilit ținte extrem de clare pentru statele membre. În timp de pace, orice convoi militar trebuie să poată traversa frontierele interne ale Uniunii Europene în maximum trei zile. Însă, adevărata provocare apare în situații de criză, când birocrația și permisele de tranzit trebuie să fie simplificate la maximum, astfel încât desfășurarea forțelor să fie completă în doar 24 de ore.
Schimbarea de paradigmă este vizibilă și din punct de vedere financiar. Dacă, în anii precedenți, mobilitatea militară era tratată ca o prioritate secundară, acum cifrele au explodat. Comisia Europeană propune o finanțare de 17 miliarde de euro pentru următorii ani, însă Parlamentul avertizează că nevoile reale depășesc 100 de miliarde de euro.
Peste 500 de puncte de infrastructură critică – poduri, tuneluri și căi ferate – trebuie modernizate pentru a susține greutatea tancurilor moderne. Această infrastructură este gândită pentru „utilizare duală”. Același pod sau aceeași cale ferată modernizată cu fonduri europene vor deservi atât transporturile de cereale sau pasageri în viața de zi cu zi, cât și convoaiele militare în caz de nevoie. Este, în esență, un impuls economic masiv deghizat în strategie de apărare.
După vacanța de Crăciun, oficialii europeni vor trece la scrierea propriu-zisă a legilor care vor pune acest plan în mișcare.
