Republica Populară Chineză a oprit exporturile de metale rare, folosite pentru componente- cheie în industria automobilelor, aerospațială, semiconductoare și echipamente militare. Acestora li se adaugă și magneții produși din acele metale. Măsura este temporară, până la momentul în care guvernul de la Beijing va adopta noile reglementări în privința comercializării produselor respective.
Efectele războiului comercial dintre cei doi mari coloși ai economiei mondiale, Statele Unite ale Americii și China, se resimt pe tot globul. Un nou episod s-a scris săptămânile acestea, după escaladarea bilaterală în privința taxelor vamale.
Donald Trump a anunțat pe 2 aprilie, chiar în celebra „Rose Garden” de la Casa Albă, noile rate de tarife vamale pe care le va impune diverselor țări. Chinezii, care avuseseră de dinainte o taxă vamală în valoare de 20%, au răspuns.
Ei au impus, la rândul lor, tarife vamale asupra importurilor americane. Washingtonul și Beijingul s-au tatonat reciproc, iar asta a dus la o escaladare considerabilă. La ora actuala, cota de taxare a importurilor americane în China este de 125%, iar produsele din țara asiatică importate în SUA sunt impozitate cu 145%.
Cu toate acestea, una din cele importante decizii, care inițial a scăpat din vederea multora, este decizia guvernului comunist de a opri, cel puțin temporar, exportul a mai multor metale rare, esențiale pentru mai multe industrii-cheie. Companiile producătoare de automobile, din industria aerospațială, militară, dar și cele producătoare de semiconductoare, vor avea de suferit de pe urma noii politici ale Beijingului.
Se pare că, încă de pe 4 aprilie, vasele din porturile Chinei care urmau să transporte acele materii au primit ordin de staționare. Navele ar urma rămâne pe loc până la intrarea în vigoare a unor noi regulamente privind exporturile respective. O sursă Reuters a declarat că a primit o înștiințare din partea autorităților țării că va fi nevoit să aștepte cel puțin 60 de zile până când comanda sa de metale rare să poată pleca. Acesta a dat de înțeles că e foarte posibil ca durata restricțiilor să se prelungească mai mult.
Guvernul de la Beijing ar urma să elaboreze o nouă procedură, prin care toate firmele care importă în prezent materii de acest fel să primească o nouă autorizație din partea autorităților, pentru a putea să continue această activitate. Există posibilitatea serioasă ca mai multe companii americane să primească o interdicție permanentă, în funcție de gradul de periculozitate pe care chinezii consideră că produsele lor o au la adresa securității naționale a țării.
China domină piața metalelor rare
Există 17 elemente de pe tabelul periodic care sunt considerate a fi metale rare. Chinezii dețin supremația atât în extracția, cât și rafinarea acestor materii prime, iar majoritatea țărilor sunt nevoite să le cumpere de acolo.
Printre acestea se numără și ytriul, terbiul și disporsiul. China domină copios piețele de vânzare ale acelor materii, cu 90% din producția globală aflându-se pe teritoriul țării.
Alături de cele trei, mai sunt alte patru astfel de metale rare ale căror comercializare externă a fost sistată temporar de Beijing. Acestea sunt samariul, gadoliniul, scandiul și lutețiul. Toate elementele respective sunt esențiale în dezvoltarea și construirea a fel și fel de aparatură, respectiv tehnologii de ultimă generație.
Spre exemplu, la o fabrică din Ganzhou, în estul Chinei, cele șapte materii sunt folosite pentru a construi magneți din metale rare. Aceștia sunt mult mai puternici decât cei obișnuiții, din fier.
China produce 90% din cele peste 200.000 de tone de magneți din metale rare la nivel mondial. Atât Tesla, cât și BYD, cele mai mari companii care dezvoltă mașini electrice depind de aceste componente, pentru a avea baterii cât mai puternice pentru autovehiculele lor. Cei de la BYD au declarat chiar că magnetul produs la Ganzhou este de 15 ori mai puternic decât unul obișnuit.
De aici se poate explica și nemulțumirea lui Elon Musk cu privire la taxele vamale. Acesta a declarat că își dorește zero tarife de import, iar miliardarul chiar a atacat public oameni din actuala administrația pentru noua politică protecționistă. Este vorba despre strategul și consilierul de la Casa Albă, Peter Navarro. Acesta din urmă este unul dintre „creierii” actualului iureș cu taxele vamale. Musk l-a catalogat drept „dobitoc”, „prost ca noaptea” și „retardat”.
Implicații
Așa cum Musk simte pe propria piele, majoritatea întreprinderilor occidentale din industriile de ultimă generație sunt afectate de noua restricție impusă de Beijing. În cazul șefului de la DOGE, în timp ce firma sa ar putea avea o penurie de magneți produși la Ganzhou, competitorii săi principali, chinezii de la BYD, nu vor avea această problemă.
Aceasta este dinamica pe care mulți producători occidentali o vor resimți. Anume, într-o lume în care companiile chineze deja aveau o poziție solidă și le era din ce în ce mai ușor să rivalizeze cu Vestul, ei căpătă astfel un avantaj foarte important.
Magneții respectivi, fabricați de „JL Mag Rare-Earth Company” la Ganzhou, sunt componente importante ale mașinilor, roboților, dronelor și rachetelor și nave aerospațiale. Nu este vorba doar de mașinile electrice, ci și cele pe motor termic au acea componentă pentru servodirecție, spre exemplu.
În privința metalelor rare, ele sunt utilizate pentru fel și fel de scopuri în motoare, lasere, faruri de mașină, sau bujii. Așadar, aproape că nu există industrie care să resimtă șocul noii măsuri ale Beijingului. Întrebarea- cheie este dacă stocul actual al fiecărui producător e suficient pentru a putea trece cu bine peste perioada până când se vor relua exporturile din China.
Temerea mare este însă că guvernul comunist va interzice de tot exportul de metale rare către firmele americane din industria militară. Totodată, este posibil ca și alte industrii-cheie să fie țintite de conducerea chineză.
Pe termen scurt, este o lovitură clară, menită să „doare” ca formă de răspuns la adresa noilor taxelor vamale. În condițiile în care China a exportat în 2024 de peste trei ori mai multe bunuri către SUA decât au făcut-o americanii către țara asiatică, era normal ca „mai marii” de la Beijing să „contraatace”.
Lovitură
Consecințele pe termen lung însă pot fi unele negative pentru chinezi. Aceștia riscă să își piardă credibilitatea la nivel global cu o astfel de măsură, luată intempestiv, fără ca toți comercianții să poată planifica din timp. Astfel, efectul va fi ca, pe termen lung, firmele occidentale să își accelereze eforturile de a cumpăra metale rare din alte țări, preferând să stimuleze acolo extracția locală, pentru a nu mai fi așa de dependenți de China.
Un exemplu concret poate fi Ucraina. Vedem cum acolo Trump condiționează acordarea în continuare a ajutorului militar de un acord pentru ca firmele americane să poate exploata și chiar extrage pe viitor metalele respective din acea țară.
Presiunea venită dinspre giganții din industria tehnologia ar putea însă schimba total datele problemei. Chiar zilele trecute, Nvidia, cei care produc între 75% și 90% dintre microcipurile din lume folosite pentru inteligența artificială, au reușit să obțină de la Trump renunțarea la embargoul de a exporta către China. Acesta fusese introdus în timpul administrației Biden, pentru a încerca să blocheze avansurile tehnologice ale chinezilor în IA. Și Apple a obținut o scutire de la tarifele vamale ale lui Trump pentru iPhone, alături de alte firme care produc calculatoare sau alte astfel de echipamente.
