Fluctuațiile majore de pe piețe bursiere din ultimele zile, cauzate de posibilitatea impunerii de taxe vamale asupra importurilor în Statele Unite, au produs multă agitație, dar și indignare. Nu sunt puțini cei care acuză că piețele au fost manipulate intenționat de președintele Trump, iar aliații săi ar fi profitat de pe urma scăderii drastice a cotațiilor pe bursă. Democrații din Senat au dat semnale vă vor începe o anchetă pentru a investiga suspiciunile.
Pe 2 aprilie, noul președinte american capta din nou atenția lumii, după o conferință de presă în grădina de la Casa Albă. Acolo, el a ieșit cu un tabel în care arăta ce rate va impune SUA asupra diverselor țări pentru produsele pe care le importă de acolo. Promisiunile sale din urmă cu un deceniu, făcute la momentul candidaturii cu succes din 2016, păreau să prindă contur cu adevărat. Statele Unite urmau să revină la politica tarifelor vamale.
Au existat multe aspecte controversate legate de această inițiativă. De la impunerea noilor taxe inclusiv asupra insulelor Heard și McDonald, teritorii australiene unde trăiesc numai pinguini, până la evitarea implementării noilor biruri asupra Rusiei.
S-a vorbit mult și despre formula atipică folosită pentru a calcula procentajul pentru fiecare țară, alt aspect care a „încins spiritele”. Echipa de la Casa Albă, în frunte cu Trump, au punctat faptul că în stabilirea cuantumului, s-au luat în calcul tarifele existente deja în țara respectivă cu privire la produsele americane, alături de alte bariere comerciale, precum TVA-ul în UE, sau manipularea cursului valutar.
Din informațiile apărute, se pare însă că americanii au calculat rata de tarif reciproc prin împărțirea deficitului comercial cu țara respectivă, la totalul de bunuri importate din acel stat, sau piața unică a Uniunii Europene. După aceea, au înjumătățit acel procentaj și au stabilit cifra respectivă drept noua rată pentru statul respectiv. Împărțirea la doi a cifrei inițiale a fost făcută pentru a prezenta noua cotă drept o favoare făcută de SUA, care ar fi putut să taxeze mai mult un stat, dar a ales să ofere o „reducere”. Cu toate acestea, dacă după calculul acela ieșea un procentaj de sub 10%, atunci se aplica rata „standard” de zece procente pentru țara respectivă.
Economiștii au punctat faptul că noile tarife vamale nu sunt legate, de fapt, de taxele vamale pe care alte state le-ar impune asupra produselor importate din Statele Unite, așa cum și-a motivat Washingtonul decizia, pentru a avea tarife „reciproce”. De fapt, problema ar fi deficitul comercial pe care Statele Unite îl au cu atâtea țări, lucru pe care Trump l-ar vrea „corectat”.
Mai exact, noua administrație speră că măsurile protecționiste vor duce la crearea sau redeschiderea fabricilor din SUA, multe din ele fiind închise pe parcursul ultimelor decenii, din cauza faptului că firmele și companiile care produceau în uzinele respective s-au relocat în alte țări, datorită avantajelor competitive pe care aceste state le ofereau. Spre exemplu, costul de producție în țările respective este mult mai mic decât în America, fiindcă salariile angajaților sunt mai reduse.
În concret, gândirea lui Trump și a apropiaților este aceea că reindustrializarea ar reduce șomajul în special în fostele zone unde existau acele fabrici, care în prezent se confruntă cu problema lipsei de joburi și oportunități. Dat fiind sistemul electoral din Statele Unite, câștigarea statelor din regiunea „rust belt”, acolo unde se aflau majoritatea uzinelor americane în trecut și care în prezent „ruginesc” (de acolo și numele), este esențială.
De regulă, în ultimele decenii, democrații au fost cei care s-au impus acolo. Trump a reușit atât în 2016, cât și în 2024 să le câștige, ceea ce a fost necesar pentru ca el să obțină victoria în alegeri și delegații suficienți în „Colegiul Electoral. El a reușit să câștige voturile acolo inclusiv prin promisiunea că va readuce locurile de muncă existente odinioară.
Fluctuații imense
După anunțarea noilor taxe pe 2 aprilie, intrarea în vigoare a acestora urma să se producă pe 9 aprilie. În zilele acelea, bursele s-au „prăbușit”, iar multe voci vorbeau despre o recesiune iminentă, comparabilă cu cea din 2008.
Indicele Dow Jones căzuse cu 10,3%, S&P 500 cu 14,6% și Nasdaq cu peste 20 de procente. Șocul a fost resimțit însă și pe celelalte piețe internaționale. În Coreea de Sud, indicele KOSPI s-a diminuat cu 5%, iar în Japonia, indicele Nikkei 225 cu 7%. Și în Europa, indicele STOX 600 a scăzut cu 6%, iar FTSE 100, din Londra, la fel.
Micșorările de cotații pe bursă au fost corelate cu impunerea noilor tarife. Ele au fost amplificate și de răspunsul chinezilor, de pe 4 aprilie, când au impus tarife retaliatorii de 34% pe bunurile americane. Măsura venea după ce pe 2 aprilie, ca parte a pachetului de tarife, Trump a anunțat că urma să impună Beijingului o nouă rată de 34%, în plus față de cota până în acel moment de 20%. Supărat de decizia chinezilor de a contracara, președintele american a ridicat nivelul tarifelor la 84% pentru China, pe 8 aprilie.
De „Ziua eliberării”, adică pe 9 aprilie, când urmau să intre în vigoare noile taxe, Trump a făcut un anunț surprinzător, anume că amână aplicarea noilor tarife pe o perioadă de trei luni pentru toate țările care nu au venit cu contramăsuri. Cu toate acestea, se va impune o taxă universală de 10% pe toate importurile. Astfel, până la urmă, au intrat în vigoare noi taxe.
Pentru China, liderul de la Washington a făcut excepție, iar cota de 84% se majora la 125%. Beijingul a răspuns și a ridicat inițial la 84% același procentaj taxele pentru importurile americane. În cele din urmă, în urmă cu câteva ore, China a presat din nou și mărit tariful vamal pentru bunurile din SUA la 125%. Așadar, războiul comercial dintre cele două țări este în plină desfășurare.
Acțiunile pe bursă au crescut considerabil pe 9 aprilie, după anunțul legat de pauza de trei luni. Indicele Dow Jones s-a mărit cu 7,9%, Nasdaq cu peste 12% și S&P 500 cu peste 9,5%. Cu toate acestea, volatilitatea rămâne prezentă. Pe 10 aprilie, toate cele trei indexuri au scăzut iar, de la trei, până la patru procente, pe fondul disputei cu China.
Manipularea burselor?
În dreptul american, dar și în alte țări, „insider trading” este fapta de a vinde sau cumpăra acțiuni unei firme listate public, pe baza unui material sau a unor informații care nu sunt publice. Aceasta este pedepsită penal. Mai exact, persoana respectivă a profitat de accesul la unele date private, la care publicul nu a avut acces, de pe urma cărora a „capitalizat” pe bursă. Poate fi vorba fie de directori de companii, sau alți angajați, dar nu se limitează doar la aceștia. Se consideră că omul respectiv a avut avantaj necinstit față de restul lumii, care nu avea de unde să cunoască detaliile respective.
Au apărut fel și de speculații după căderea cotațiilor pe bursă, respectiv creșterea de miercuri. Însuși Trump a postat pe Truth Social, rețeaua sa de social media, că este o perioadă excelentă pentru a cumpăra acțiuni pe bursă. Anunțul respectiv avea loc cu doar câteva ore înainte ca Trump să facă public faptul că amâna până în iulie introducerea noilor tarife. Astfel, în orele acelea, se puteau cumpăra acțiuni la cote mai mici, ale căror valoare a crescut simțitor după ce s-a transmis vestea legată de pauza de trei luni.
Totodată, a fost adus în atenție un episod care a avut loc luni. Atunci, a apărut pe X o postare, bazată pe un interviu la Fox News al lui Kevin Hassett, directorul Consiliului Economic Național. Întrebat dacă președintele Trump ia în calcul o pauză de 90 zile până la implementarea noilor taxe, Hassett a spus că „președintele va face orice vrea el să facă.” Postarea continua prin a interpreta că declarația de fapt însemna că amânarea se va întâmpla.
Asta a produs o schimbare pe piețe, iar acțiunile au început să crească rapid, pe fondul acelei posibilități. Cei care nu știau de postare, inclusiv jurnaliștii de la CNBC, nu înțelegeau de ce bursele erau dintr-o dată pe un trend pozitiv, asta demonstrând puterea pe care rețele de social media, respectiv știrile false, o pot avea asupra percepției oamenilor.
Ulterior mesajului de pe X, oamenii din echipa președintelui au ieșit să nege vehement posibilitatea unei amânări temporare, iar toate câștigurile de pe bursă în acele minute au fost „șterse”, se revenise pe traiectorie descrescător. Inclusiv Trump a trebuit să precizeze că nu este cazul să ia aceea măsură, în timp ce vorbea cu reporterii care se adunaseră la Biroul Oval, pentru întâlnirea președintelui cu Benjamin Netanyahu.
În acest fel, acțiunile au rămas pe un trend negativ pentru încă două zile. Mulți investitori încearcă să cumpere pe bursă tocmai în aceste momente, când prețurile unei cote sunt mai ieftine. Inclusiv Trump a declarat într-un interviu în 2012 că el se descurcă mai bine când piețele o duc rău, datorită oportunităților care apar.
Majoritatea americanilor, aproape două treimi, își țin veniturile câștigate din muncă, în acțiuni pe bursă. Drept urmare, pentru ei, un astfel de episod în care bursele sunt în scădere înseamnă că și economiile lor personale au de suferit.
Dată fiind toate aceste nelămuriri și evenimente bizare, respectiv schimbările totale de perspectivă a liderului american, au existat dubii cu privire la integritatea sa. Mai exact, lumea se întreabă dacă nu cumva apropiații președintelui, care știau de la el ce urma să se întâmple cu adevărat, au speculat informațiile avute pentru a dobândi câștiguri pe burse. Bineînțeles, aceste informații nu erau disponibile pentru publicul larg.
Simțind oportunitatea politică de a adresa nemulțumire cu privire la situație, doi senatori democrați au trimis o scrisoare, prin care cer o anchetă. Ruben Gellego și Adam Schiff, cei doi congresmeni în speță, doresc să afle de la Susie Wiles, șefa de cabinet a lui Trump, și Jamieson Greer, reprezentantul pentru comerț, mai multe detalii cu privire la documentele interne circulate de echipa președintelui. Mai exact, scopul este de a face public dacă a existat sau nu în rândul oamenilor din administrația prezidențială informația cu privire la pauza care urma să fie aplicată, respectiv dacă se poate dovedi că oricare dintre acei oficiali ar fi profitat de asta pe bursă.
