Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, este principalul responsabil pentru bulversarea sistemului de pensionare a magistraților.
În 2019, în loc să ofere stabilitate legislativă, Toader a deschis cutia Pandorei, prin adoptarea de ordonanțe de urgență pripite, care au schimbat regulile jocului peste noapte. Acestea au fost adoptate sub pretextul „urgenței”, dar fără fundament real.
În prezent, sistemul de justiție plătește prețul: nesiguranță, procese întârziate, instanțe cu personal insuficient și litigii care se judecă ani la rând.
Ce este OUG 92/2018 și ce efecte a avut
După ce Parlamentul a modificat Legile Justiției, introducând controversata prevedere care permitea magistraților să iasă la pensie după 20 de ani de activitate, indiferent de vârstă, a apărut un risc real: mii de judecători și procurori ar fi putut părăsi sistemul brusc.
Consecința? Instanțele superioare – Curțile de Apel și Înalta Curte de Casație și Justiție – ar fi fost depopulate, cu efecte grave asupra actului de justiție.
În loc să rezolve problema printr-o modificare legislativă coerentă, Tudorel Toader a ales varianta rapidă: OUG 92/2018, prin care a amânat aplicarea acestui drept până la 1 ianuarie 2020. Practic, a blocat prevederea votată de Parlament, invocând „urgența” situației.
Argumentele tribunalului
În 2019, Tribunalul Dolj a decis să sesizeze Curtea Constituțională pentru a stabili dacă celebra OUG 92/2018 –, denumită în spațiul public „Ordonanța lui Toader” – respectă sau nu Constituția.
Judecătorii au ajuns la concluzia că Guvernul nu poate, printr-o ordonanță de urgență, să anuleze efectele unei legi adoptate de Parlament.
În motivare, judecătorii au invocat mai multe argumente:
– nu exista o situație extraordinară care să justifice ordonanța. În preambul se vorbea despre un „potențial” impact negativ.
– principiul separației puterilor în stat a fost încălcat. Parlamentul este unica autoritate legiuitoare, iar Guvernul nu poate contracara voința acestuia prin OUG.
– s-a încălcat și principiul predictibilității. După un an de dezbateri și avize, dreptul magistraților a fost „suspendat” prin ordonanță într-o singură zi.
– s-au afectat drepturi fundamentale, ceea ce este interzis de art. 115 alin. 6 din Constituție. OUG-urile nu pot restrânge drepturi sau afecta regimul instituțiilor fundamentale.
În plus, instanța a amintit că OUG-urile trebuie motivate și justificate prin urgența reală a situației, nu prin simple ipoteze.
Cum s-a ajuns în această situație
Problema își are originea în modificările forțate ale Legilor Justiției de către majoritatea PSD-ALDE, care a introdus posibilitatea pensionării anticipate.
Criticii au văzut în această prevedere o capcană periculoasă, pentru că ar fi dus la golirea instanțelor exact la vârful sistemului.
Comisia de la Veneția și asociațiile de magistrați au cerut Guvernului să renunțe la această schemă, avertizând asupra blocajului iminent.
Tudorel Toader, în loc să corecteze legea printr-o dezbatere serioasă în Parlament, a emis în cascadă mai multe ordonanțe de urgență – OUG 77/2018, OUG 90/2018, OUG 92/2018, OUG 7/2019 și OUG 12/2019-, „improvizații” care au bulversat sistemul.
Efecte
După 1 ianuarie 2020, pensionarea anticipată a magistraților (după 20 de ani de activitate) nu a mai fost amânată prin OUG sau alt act normativ. Asta înseamnă că procedura a intrat efectiv în vigoare de la acea dată și nu a mai fost suspendată ulterior.
OUG 92/2018 a fost transformată în lege (Legea nr. 239/2019) și a intrat în vigoare la data respectivă.
În mai multe dosare conexe sesizate în 2019 și 2020, CCR a respins excepțiile ca neîntemeiate, considerând că norma nu încalcă dreptul la pensie, fiind doar o amânare temporară și motivată adecvat.
De asemenea, Curtea a constatat că dreptul la pensie anticipată rămâne recunoscut în lege (Statutul magistraților – art. 82 alin. 3 din Legea 303/2004), chiar dacă aplicarea este amânată printr-un act normativ infralegal.
Curtea Constituțională nu a pronunțat nici până astăzi o decizie clară și definitivă referitoare la OUG 92/2018. Dacă CCR ar fi confirmat poziția Tribunalului Dolj, s-a fi creat un precedent important: Guvernul nu ar mai fi putut modifica prin ordonanță ceea ce Parlamentul a legiferat, mai ales când e vorba de drepturi recunoscute.
Unele decizii ulterioare ale CCR, adoptate în perioada 2020 -2023, au reafirmat că pensia specială este parte a statutului magistraților și garant al independenței justiției.
