O estimare a scorului pe care primii cinci candidați din sondaje l-ar putea lua în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie a.c. a fost realizată de studenții SNSPA coordonați de sociologul Cătălin Stoica, fost director al CURS și cu un doctorat la Universitatea Stanford.
Este vorba de studenții săi la cursul „Metodologia anchetei sociologice și a sondajelor de opinie”, care au luat în considerare 18 sondaje realizate în perioada 10 octombrie -13 noiembrie, 2024, de către institutele CURS, INSCOP, Avangarde/INSOMAR, BCS, AtlasIntel, Verifield și CIRA.
Ierarhia este următoarea:
Marcel Ciolacu= 27,20%
George Simion= 17,95%
Nicolae Ciucă= 14,36%
Elena Lasconi= 13,65%
Mircea Geoană= 11,21%
Cătălin Stoica a publicat rezultatele pe pagina sa de Facebook, însoțite de un grafic relevant.
Factori perturbatori
De asemenea, sociologul a făcut o serie de „precizări importante” legate de posibilitatea ca cifrele să fie distorsionate.
„1. Mă bazez pe date ale unor sondaje așa cum au fost ele date publicității; se spune că, în unele cazuri, candidații sau partidele lor dau în presă date „coafate” astfel încât să nu își demobilizeze susținătorii și să îi liniștească pe sponsori că banii pe care i-au donat (legal dar cel mai adesea ilegal) au produs rezultate. Pornesc de la premisa că nu s-a întâmplat așa ceva.
2. Presupun că cifrele din presă reflectă date ale unor sondaje realizate efectiv și că nu sunt inventate ori puse din burtă într-un Excel cu grafice și difuzate apoi prin mass-media cu pretenția că au în spate un sondaj real (când, de fapt, el nu a fost făcut).
3. Lăsând la o parte distorsiunile intenționate (și ne-etice), sondajele de opinie în toată lumea asta se pot „înșela” din motive care țin de logica cercetării sociale.
4. Rezultatele agregărilor mele nu pot fi mai bune decât materia primă (sondajele) pe care m-am bazat. La limită, vorba aia: gunoi bagi, gunoi iese (garbage in, garbage out, în engleză). Sau: „Am lucrat cu materialul clientului”.
5. Agregările mele pot fi influențate de așa-numitul efect al comportamentului de turmă (herding effect) al institutelor de sondare. El se referă la tendința institutelor de sondare de a da publicității rezultate care sunt asemănătoare cu cele ale altor institute; sondajele ale căror estimări se abat de la ceea ce a apărut deja în spațiul public, deși ar putea să fie corecte, sunt de obicei ascunse în sertar (nu se dau publicității) sau modelele estimative sunt prelucrate până când se apropie de cele ale altor sondaje date publicității, mai ales din punctul de vedere al predictiilor privind participarea la vot.
6. Estimările din sondajele pe care le-am inclus în analiză pot fi și sunt afectate de o serie de alte distorsiuni. Unul dintre ele este efectul spiralei tăcerii: tendința oamenilor de a-și ascunde opiniile (intențiile de vot) dacă le percep ca fiind minoritare, din teama de izolare sau dezaprobare socială.
7. Atenție la votul din Diaspora, care poate duce la răsturnări de situație mai ales pentru locurile 2, 3, dar și 4 și 5. Modelele propuse se bazează pe sondaje ale căror reprezentativitate se referă la situația votului din țară. Nu există sondaje care să fi fost făcute în diaspora sau care să includă estimări ale modului în care votul diasporei va influența scorurile finale.
Cătălin Stoica a precizat că „astea, grosso modo, sunt valori teoretice minime și maxime, calculate pentru un nivel de încredere de 95%.
