Nigeria se confruntă cu unul dintre cele mai grave episoade de violență din ultimele luni, după ce mai multe persoane înarmate au atacat două sate din statul Kwara, în vestul țării, ucigând zeci de persoane.
Incidentul are loc într-un moment sensibil, în care autoritățile de la Abuja au confirmat oficial prezența unei mici echipe de militari americani pe teritoriul nigerian, pe fondul intensificării cooperării cu Statele Unite în domeniul contraterorismului.
Sate incendiate și un bilanț disputat
Atacul a avut loc în satele Nuku și Woro, unde locuințe, magazine și reședința liderului tradițional local au fost incendiate, forțând populația să fugă. Potrivit BBC, care citează un parlamentar local, cel puțin 30 de persoane și-ar fi pierdut viața în urma acestui atac sângeros. Alte surse indică însă un bilanț mult mai grav.
Un oficial al Crucii Roșii din statul Kwara a declarat pentru agenția franceză de presă AFP că numărul victimelor ar putea ajunge la 162, în timp ce operațiunile de căutare încă continuă în zonele afectate. Poliția nigeriană a confirmat atacul, precizând că acesta a început marți în jurul orei 17:30 (ora locală) și a indicat drept suspecți așa-numiții „bandiți” – grupări criminale implicate frecvent în jafuri și răpiri.
Soarta liderului tradițional al comunității rămâne neclară, locația acestuia fiind necunoscută după atac, potrivit relatărilor BBC.
Bandiți sau extremiști?
Identitatea exactă a atacatorilor nu a fost încă stabilită. Agenția de presă Associated Press a relatat, citând un alt parlamentar nigerian (neprecizat), că atacul ar fi fost comis de extremiști aparținând grupării Lakurawa, despre care parlamentarul citat afirmă că ar avea legături cu Statul Islamic (Statul Islamic din Irak și Levant/ISIS). Diferența de evaluare reflectă o realitate tot mai des întâlnită în Nigeria: granițele dintre banditism, insurgență jihadistă și violențe locale sunt adesea difuze, iar calificările inițiale se pot modifica pe măsură ce apar date suplimentare.
BBC subliniază că fenomenul banditismului, concentrat inițial în nord-vestul țării, s-a extins în ultimii ani către state considerate anterior mai stabile, inclusiv Kwara și Niger. În paralel, au fost raportate și activități ale unor grupări jihadiste, inclusiv atacuri asupra piețelor sau a grupurilor de autoapărare locală.
Guvernatorul statului Kwara, AbdulRahman AbdulRazaq, a sugerat că atacul ar putea reprezenta o reacție la intensificarea operațiunilor antiteroriste recente, menite să destructureze rețele de răpire și celule extremiste din zonă.
În același timp, în statul Borno, din nord-estul Nigeriei, 17 persoane au fost ucise în atacuri atribuite unor suspecți grupării teroriste Boko Haram, semn că presiunea asupra securității interne a Nigeriei este simultană și multidirecțională.
SUA confirmă prezența unei echipe militare
În acest context tensionat, ministrul nigerian al apărării a confirmat (04.02.2026), pentru BBC, că o mică echipă de militari americani se află în Nigeria, având ca misiune instruirea forțelor locale și oferirea de sprijin informațional. Oficialul nu a oferit detalii despre numărul militarilor, locația exactă sau durata desfășurării misiunii acestora.
Declarația reprezintă prima recunoaștere oficială din partea autorităților nigeriene a unei prezențe militare americane, după luni de speculații. Anterior, șeful AFRICOM, generalul Dagvin Anderson, declarase că dislocarea a fost realizată la cererea Nigeriei și că SUA oferă „capabilități pe care doar ele le pot pune la dispoziție”, în special în domeniul informațiilor și al sprijinului operațional.
De ce se implică Washingtonul: contraterorism și stabilitate regională
Interesul Statelor Unite pentru Nigeria este legat, în primul rând, de prevenirea consolidării grupărilor jihadiste afiliate ISIS sau Boko Haram într-un stat-cheie al Africii de Vest. BBC amintește că, în decembrie, SUA au efectuat lovituri aeriene asupra a două tabere ale unei grupări militante islamiste din nord-vestul Nigeriei, într-o operațiune coordonată cu autoritățile de la Abuja.
Nigeria este cea mai populată țară de pe continentul african și un pilon regional în materie de securitate. O deteriorare majoră a situației interne ar avea consecințe directe asupra statelor vecine, asupra rutelor economice și asupra presiunilor migraționiste, ceea ce explică interesul strategic al Washingtonului pentru stabilizarea zonei.
Disputa privind „protecția creștinilor”
Președintele american Donald Trump a invocat în repetate rânduri situația creștinilor din Nigeria, susținând că aceștia ar fi vizați de violențe sistematice și solicitând administrației sale să analizeze opțiuni de intervenție, inclusiv lovituri aeriene sau trimiterea de trupe în Nigeria.
Autoritățile nigeriene resping însă ferm această interpretare, afirmând că violențele afectează toate comunitățile, indiferent de religie, și că ele sunt alimentate de un amestec de criminalitate organizată, insurgență și conflicte locale pentru resurse.
Din datele confirmate până acum, măsura concretă adoptată de SUA rămâne una limitată, concentrată pe intelligence și instruire, în timp ce retorica politică a lui Trump folosește un cadru moral mai larg, cu impact puternic în dezbaterea internă americană.
