În decurs de patru zile, războiul Rusia-Ucraina s-a schimbat dramatic. Incursiunea forțelor ucrainene în regiunea rusă Kursk s-a transformat rapid în cel mai mare câștig teritorial de la contraofensivele ucrainene de succes din Harkov și Kherson din toamna anului 2022, scrie Foreign Policy.
Încă nu este clar dacă forțele ruse subțiate și slab pregătite au reușit să oprească înaintarea ucraineană, rapoartele privind coloane de întăriri rusești în flăcări amintind de primele zile ale războiului.
Operațiunea demonstrează capacitatea Ucrainei de a surprinde și de a exploata avansuri bruște, lucru la care Rusia a eșuat constant de la începutul invaziei sale.
Este, de asemenea, prima dată când Rusia este invadată de trupe străine de la cel de-Al Doilea Război Mondial, arătându-le rușilor fără echivoc că războiul sângeros pe care l-au declanșat împotriva vecinului lor a ajuns acasă.
Susținătorii occidentali ai Ucrainei par să fie de acord, Casa Albă și Uniunea Europeană făcând declarații potrivit cărora decizia privind operațiunea aparține Ucrainei.
Teama Occidentului de escaladare
Anterior, au existat multe dezbateri la Washington, Berlin și în rândul presei care speculau cu privire la presupusele linii roșii ale Kremlinului, care ar declanșa al Treilea Război Mondial și Armaghedonul nuclear, una dintre linii fiind ducerea războiului în Rusia cu arme occidentale.
Asta s-a întâmplat acum. Convingerea că războiul va escalada necontrolat a determinat Administrația Biden și unii dintre partenerii săi să restricționeze sever atât tipurile de arme livrate Ucrainei, cât și raza de acțiune permisă; de exemplu,
Ucrainei nu i s-a permis să folosească rachete occidentale pentru a lovi instalații militare de pe partea rusă a frontierei. O parte din efectul și scopul operațiunii Kursk ar putea fi demonstrarea, încă o dată, a falsității argumentului liniei roșii.
Pe măsură ce ofensiva se desfășoară, iar Kievul rămâne în mare parte mut cu privire la evenimente, este încă prea devreme pentru a spune ce obiective strategice speră să atingă Ucraina.
Putin nu mai deține toate cărțile negocierilor
O speculație care a câștigat mult teren este că ar putea duce la o încheiere mai rapidă a războiului. Operațiunea îi arată clar președintelui rus Vladimir Putin că Ucraina păstrează un potențial semnificativ de a provoca suferințe Rusiei.
Iar dacă forțele ucrainene reușesc să reziste și să mențină controlul asupra teritoriului rusesc – ceea ce se pare că se întâmplă pe măsură ce aduc mai multe echipamente și construiesc noi linii defensive – ar putea consolida influența Ucrainei în cadrul oricăror negocieri potențiale pentru încheierea războiului.
Deja, incursiunea fulgerătoare a Ucrainei în Rusia subminează ideea larg răspândită că Putin deține toate atuurile pentru a dicta termenii unei încetări a focului.
Kievul pare să semnaleze că unul dintre scopurile ofensivei este obținerea unui avantaj în cadrul negocierilor. Un consilier anonim al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru Washington Post: „Acest lucru le va oferi pârghiile de care au nevoie pentru negocierile cu Rusia – despre asta este vorba”.
Această afirmație se potrivește cu aluzii recente ale lui Zelenski potrivit cărora Kievul ar fi pregătit să negocieze.
Într-un interviu acordat BBC News în luna iulie, el a declarat: „Nu trebuie să recucerim toate teritoriile” prin mijloace militare. „Cred că acest lucru poate fi realizat și cu ajutorul diplomației”.
„Rusia ocupată ar putea fi schimbată cu Ucraina ocupată”, așa cum a sugerat fostul prim-ministru suedez Carl Bildt pe X. „O idee ar fi ca ambele state să se retragă în interiorul frontierelor lor respective recunoscute?”
Ucraina obosește
Kievul pare să pregătească terenul pentru potențiale negocieri, iar acest lucru este cauzat de mai mulți factori.
Unul din ei este oboseala tot mai mare față de război în rândul populației ucrainene. Deși majoritatea ucrainenilor sunt în favoarea continuării luptei până la eliberarea tuturor teritoriilor ocupate de Rusia din 2014, numărul celor care afirmă că Ucraina ar putea schimba o parte din aceste teritorii în schimbul păcii a crescut.
În al doilea rând, au existat critici crescânde, în special în Europa de Vest și în sudul global, cu privire la modul în care Ucraina a exclus în mod repetat discuțiile cu Moscova.
Lăsând la o parte chestiunile de fond majore, în condițiile în care Kremlinul se pare că s-a arătat deschis la discuții, Kievul a riscat să fie văzut ca intransigent în ceea ce privește împiedicarea încheierii rapide a războiului.
Variabila „America”
În cele din urmă, poziția strategică a Ucrainei este riscantă, chiar dacă menține fluxul de arme occidentale.
O victorie a lui Donald Trump în alegerile prezidențiale americane din noiembrie și o întrerupere bruscă a ajutorului american nu pot fi excluse. Chiar și administrația Harris ar putea avea probleme în a pune la punct viitoare pachete de sprijin dacă republicanii își păstrează majoritatea în Camera Reprezentanților a SUA.
Este posibil ca Zelenski să fi decis să parieze pentru a schimba și accelera dinamica războiului, inclusiv pentru a avea o influență mai mare în cazul în care negocierile vor avea loc mai devreme decât s-a anticipat.
Fără prea multe pârghii, Kievul a trebuit să apeleze la argumente morale, normative și juridice atunci când a comunicat cu partenerii săi străini cu privire la orice pace care nu presupune eliberarea completă.
Negocieri distorsionate
În trecut, acest lucru a condus la negocieri extrem de distorsionate. În cadrul discuțiilor care au dus la Acordurile Minsk I și II, din 2014 și 2015, Ucraina a avut o mână atât de slabă încât a trebuit să accepte condiții imposibile: ar fi putut recupera Donbasul controlat de Rusia doar dacă permitea proxi-urilor Moscovei să devină parte a politicii ucrainene, prin alegeri locale manipulate de Kremlin, ceea ce ar fi dat Moscovei un drept de veto permanent asupra politicii Kievului. Crimeea, ocupată și anexată anterior, nu a fost nici măcar inclusă în discuție.
În martie 2022, discuțiile directe dintre Ucraina și Rusia cu privire la granița cu Belarus nu au fost o negociere, ci livrarea de către Rusia a condițiilor de capitulare către Ucraina.
În aprilie 2022, negocierile mediate de Turcia la Istanbul nu au dus, de asemenea, nicăieri: prețul Rusiei pentru încetarea invaziei sale a fost o limitare considerabilă a suveranității și a capacității Ucrainei de a se apăra.
De atunci, propunerea Rusiei a fost ca Ucraina să cedeze permanent, pe lângă Crimeea, regiunile Luhansk, Donețk, Zaporizhzhia și Kherson – inclusiv părți importante pe care Rusia nu le-a ocupat niciodată.
Occidentul a înțeles greșit Moscova
În urmă cu zece ani, prima invazie a Rusiei nu a reușit să trezească Occidentul. Motivele sunt relevante și astăzi.
Nu numai că Ucraina nu a avut pârghii de negociere, dar Rusia a reușit, de asemenea, să promoveze, în fața publicului din întreaga lume, abordarea sa „pământ contra pace” pentru a pune capăt acestei runde de război.
Pe măsură ce contraofensivele ucrainene de după 2022 au eșuat în mare măsură, iar mașinăria de război rusă a cucerit încet, dar constant, tot mai mult teritoriu în estul Ucrainei, un alt acord de tip Minsk care limitează integritatea teritorială și suveranitatea politică a Ucrainei părea să se profileze la orizont.
Putin a strâns cu ușa
Kievul nu numai că a schimbat scenariul militar pe teren, dar ar putea încerca, de asemenea, să schimbe scenariul negocierilor – de la un acord „pământ pentru pace” la un acord „pământ pentru pământ”.
Acest lucru îl pune pe Putin într-o situație dificilă: pierderea controlului asupra unor părți ale Rusiei reprezintă o rușine enormă pentru Kremlin.
Dar, de la anexarea lor ilegală de către Rusia, teritoriile ucrainene pe care Putin încearcă să le păstreze fac, de asemenea, parte din teritoriul statului pe care este obligat să îl apere.
Acestea fiind spuse, din punctul de vedere al elitei ruse și al percepției populare, restaurarea teritoriului de stat legitim al Rusiei va avea prioritate față de ocuparea continuă a teritoriilor recent cucerite – mai ales dacă un schimb de teritorii deschide o cale către încetarea sancțiunilor occidentale.
Noua strategie ucraineană poate exercita presiuni asupra lui Putin pentru a accepta ca anexările să fie anulate pentru a restabili integritatea teritorială a Rusiei.
Atât timp cât Ucraina își poate păstra teritoriile capturate în Rusia, va exista o presiune puternică asupra lui Putin pentru a le readuce sub controlul Moscovei.
