În decembrie 2020, directorul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), arheologul Ernest Oberländer-Târnoveanu, a povestit ce s-a întâmplat cu Coiful de la Coțofenești, din momentul descoperirii lui, până ce a ajuns în patrimoniul statului român.
El a acordat un interviu Emiliei Nicolaescu, jurnalist TVR, pentru emisiunea „Locuri, oameni și comori”.
„Independent news” reproduce cele mai importante fragmente din emisiune.
– „Puţin vizitatori şi uneori puţini specialişti ştiu cât de dramatică este istoria secretă a pieselor care sunt prezentate în muzee. Poate una din cele mai ciudate istorii este cea a coifului de la Coţofeneşti din judeţul Prahova.
– Acest coif are o istorie atât de strane încât de multe ori astăzi, privind în urmă cei aproape 90 (95 în prezent- n.red.) de ani de existenţă oficială a piesei, ne mirăm cum de a supravieţuit.
„Copii au spus că au găsit o căciulă”
– A fost găsit cel mai probabil în 1927, sau chiar în 1926, fla câţiva ani după terminarea Primului Război Mondial, de câţiva copii din satul Poiana, care păşteau vitele pe un deal maestos care domină nu numai satul, ci practic întreaga vale a râului Slănic, a teleajenului şi a fluenţilor acestea.
– Copiii au găsit o „căciulă”, aşa au şi declarat, şi au pus-o rând pe rând în cap şi au adus-o acasă, în curtea familiei Simion. Coiful a fost găsit de unul din copiii acestei familii, care se numea Traian.
Din păcate a murit în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, dar există o fotografie a lui Traian Simeon.
Ernest Oberländer-Târnoveanu
– Odată ajuns în curtea familiei Simeon, a avut diverse întrebuinţări. Printre altele, a fost şi folosit ca adăpătoare pentru găini.
– După ce a fost adăpătoare pentru găini, a fost aruncat pe acoperişul unui coteţ. Nu şi-au dat seama că piesa este din aur. Şi pentru faptul că aurul antic conţine în mod firesc o mare cantitate de argint. Şi acest argint îi dă o culoare gălbuie neobişnuită pentru noi.
– Studiind urmele lăsate de distrugere, am constatat că acesta a fost distrus nu prin tăiere, cu o farfecă sau cu dalta, ci pur şi simplu a fost pus pe un par şi s-a tras de el sau a fost lovit în aşa fel încât o parte din calota coifului s-a desprins şi este în bună măsură pierdută.
30.000 de lei
– Coiful distrus, împreună cu câteva bucăţi, a fost prezentat de tatăl lui Traian Simion, unui fost camarad de arme din Primul Război Mondial, un negustor destul de cunoscut în anii 20 la Ploieşti, Jean Marinescu.
– Jean Marinescu şi-a dat seama despre ce este vorba şi i-a oferit lui Simion o sumă considerabilă, 30.000 de lei. Ca să ne putem face o imagine cât însemna 30.000 de lei în epocă, trebuie să ştiţi că o familie de ţărani, mai ales în zona aceasta foarte săracă, nu căştiga mai mult de 1.000-1.200 de lei pe an.
– Noul proprietar a luat coiful şi l-a dus la Ministerul Artelor, unde director de cabinet era Ion Marin Sadoveanu.
– Ion Marin Sadoveanu descrie foarte plastic scena când, în anticamera biroului său, a văzut un domn care avea ceva înfăşurat într-un ziar pe care îl ținea la subţioară.
– Când i-a venit rândul, l-a invitat în cabinet şi din acel ziar a ieşit o minune, un coif cum nu văzuse nimenea până atunci, nu numai dintre profani, dar nici dintre specialişti.
– Lui Ion Marin Sadoveanu îi s-au tăiat picioarele, nu i-a venit să-şi creadă ochilor, şi-a revenit, l-a ascultat pe Jean Marinescu, care a spus că donează Muzeul Naţional de Antichităţi coiful fără nicio pretenţie.
Victimă politică
– În primul moment, presa a fost entuziasmată. Domnul Marinescu a fost declarat cetăţean model, care a oferit patrimoniului cultural o piesă inestimabilă.
În 1929, cele mai importante piese din tezaurul nostru istoric erau la Moscova şi fără speranţă să se mai întoarcă vreodată.
Toată lumea a lăudat spiritul civic al domnului Marinescu. Peste câteva săptămâni, guvernul liberal a căzut şi a venit un alt guvern naţional-ţărănesc.
Domnul Marinescu probabil că era un simpatizant sau un membru al Partidului Liberal şi presa guvernamentală, de data aceasta ţărănistă, l-a declarat un ticălos, un nemernic, care vrea să se îmbogăsească pe seama banului public şi mă rog, l-au terfelit în fel şi chip.
– Au început apoi problemele şi cu fostul său camarad de arme, țăranul Simion din Coţofeneşti, care, incitat de preot şi de învăţătorul din sat şi de alte rude, au venit la Marinescu să-i ceară bani în plus.
Pentru că, după părerea lor, 30.000 de lei era o sumă prea mică.”
În cele din urmă, Jean Marinescu, negustorul din Ploieşti care s-a luptat pentru coif, care și-a cheltuit propriii bani, a dat faliment.
O explozie a avut loc sâmbătă dimineața în apropiere de Muzeul Drents din Assen, iar mai multe persoane încă neidentificate au pătruns în clădire și au furat mai multe exponate din tezaurul dacic, potrivit informațiilor furnizate de Ministerul Afacerilor Externe. Muzeul Drents a anunțat că printre exponatele furate se numără Coiful de Aur de la Coțofenești și trei brățări dacice.
