Miniștrii de externe ai statelor membre urmează să discute candidații posibili la o reuniune a UE programată în Cipru săptămâna viitoare. Discuția are loc după ce atât Washington, cât și Kievul și-au exprimat susținerea pentru ca Europa să angajeze direct dialogul cu liderul de la Kremlin, în paralel cu negocierile conduse de SUA.
Printre numele avansate se numără fostul președinte al Băncii Centrale Europene Mario Draghi și fosta cancelară germană Angela Merkel, potrivit Financial Times, care citează mai multe surse familiarizate cu discuțiile.
Stagnarea negocierilor americane și teama de marginalizare
Contextul imediat este unul de frustrare, acumulată din momentul în care Bruxelles-ul a închis canalele formale de comunicare cu Moscova după invazia Rusiei din 2022, cu excepția unor tentative sporadice ale unor lideri europeni.
Între timp, negocierile conduse de administrația Trump au stagnat, în principal din cauza cerințelor teritoriale intransigente ale Rusiei, pe care Kievul le-a respins. Rezultatul este că Europa se teme că va fi pusă în fața unui acord încheiat fără ea, în condiții nefavorabile.
Administrația Trump, preocupată în prezent de propriul său război în Orientul Mijlociu, a comunicat partenerilor europeni că nu se opune ca Europa să discute cu Putin în paralel cu eforturile americane. Unul dintre interlocutori rezumă situația lapidar: „știu că nu funcționează”, referindu-se la eforturile existente de a pune capăt conflictului.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, care reprezintă cei 27 de lideri naționali ai UE, a declarat luna aceasta că blocul se pregătește pentru discuții potențiale cu Putin.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenskyi a confirmat și el susținerea pentru o prezență europeană în negocieri, declarând după o convorbire telefonică cu Costa: „Europa trebuie să fie implicată în negocieri. Este important să aibă o voce puternică și o prezență în acest proces și merită determinat cine va reprezenta Europa în mod concret”.
Candidații: Draghi, Merkel, Stubb și Niinistö
Pe lângă Draghi și Merkel, alte guverne au propus președintele Finlandei, Alexander Stubb, și predecesorul său, Sauli Niinistö, potrivit FT. Fiecare dintre aceste nume vine cu avantaje și complicații proprii.
Mario Draghi este privit ca un om de încredere, respectat transversal în UE, cu un șablon tehnocratic de experiență care ar putea fi potrivit pentru un astfel de mandat. Un oficial ucrainean senior a declarat că Zelenski ar vrea pe cineva ca Draghi sau un lider de stat actual și puternic pentru a conduce partea europeană în discuții cu Rusia. Purtătorul de cuvânt al lui Draghi a refuzat să comenteze.
Angela Merkel a recunoscut luni, la o conferință, că regretă că Europa nu este inclusă în negocierile cu Putin. A adăugat că, deși subestimarea liderului rus ar fi o greșeală, ar fi la fel de greșit să se subestimeze propriile capacități ale Europei.
Întrebată direct dacă ar accepta rolul, Merkel a spus că alții sunt probabil mai potriviți, subliniind că Putin ia în serios doar lideri aflați în exercițiul funcțiunii. Purtătorul de cuvânt al fostei cancelare nu a răspuns imediat solicitării de comentariu.
Numele Merkel are însă și o încărcătură politică internă considerabilă. Cancelarul german în funcție, Friedrich Merz, a spus că partenerii UE discută subiectul în profunzime, refuzând să comenteze nume individuale.
În interiorul CDU, unii parlamentari au criticat dependența energetică de Rusia adâncită în perioada mandatelor Merkel. Un deputat CDU a calificat ideea de a o folosi ca negociator drept lipsită de sens.
În privința lui Niinistö, un oficial european senior a recunoscut că este unul dintre puținii europeni care au o relație de lucru cu Putin, dar a adăugat că rușii sunt foarte supărați pe Finlanda în prezent, după ce țara nordică și-a abandonat neutralitatea și a aderat la NATO. Același oficial a sugerat că negociatorul ideal ar trebui să vină dintr-o țară precum Olanda sau Portugalia, care nu poartă bagajul țărilor din est.
Ce vrea Moscova și ce vrea Kievul
Pozițiile celor două capitale în conflict sunt, previzibil, divergente și în această privință. Ucraina vrea ca Europa să preseze Rusia să accepte un armistițiu imediat care să înghețe liniile frontului actuale.
O tentativă a oficialilor francezi în acest sens, în februarie, s-a soldat însă cu un refuz categoric din partea Moscovei. „Ei au fost umiliți”, a declarat un oficial european senior citat de FT.
Rusia, în schimb, a semnalat că ar fi mai deschisă la un mesaj european mai constructiv, potrivit unor persoane implicate în discuții din umbră la Moscova.
„Dar europenii încă nu spun nimic valoros. Tot ce se zice sunt slogane de genul susținem o pace justă pentru Ucraina, a comentat una dintre surse. Moscova ar prefera, de altfel, să discute direct cu o putere europeană majoră, nu cu blocul ca întreg, deoarece poziția comună a europenilor ar fi slabă, întrucât ar ceda în fața țărilor marginale pentru a menține unitatea europeană”, a explicat aceeași sursă.
Putin a declarat că este deschis discuțiilor cu un reprezentant european, cu condiția ca acesta să nu fi rostit tot felul de lucruri neplăcute la adresa Rusiei. El a propus fostul cancelar german Gerhard Schröder, vechi prieten al său, idee respinsă categoric atât de europeni, cât și de Kiev.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a lăudat totuși eforturile europene de a deschide un canal cu Moscova: „Sperăm că abordarea practică va câștiga și va avea un impact real în lumea reală. Putin este la un telefon distanță pentru țările europene”, a spus Peskov.
