Vladimir Putin a semnat un decret care permite rezidenților Transnistriei să obțină cetățenia rusă printr-o procedură simplificată, eliminând cerințele standard de cinci ani de rezidență în Rusia, dovada unui venit legal și examene de limbă rusă. Conform Novinite, cererile pot fi depuse direct prin instituțiile diplomatice și consulare rusești, fără deplasare în Federația Rusă.
Reacția Chișinăului a fost imediată și fermă. La Conferința Lennart Meri de la Tallinn, Maia Sandu a oferit cea mai directă interpretare a decretului: „Probabil au nevoie de mai mulți oameni de trimis în războiul din Ucraina”, a declarat ea, citată de Reuters. „Este probabil o modalitate de a ne amenința din nou, pentru că Rusiei nu îi plac acțiunile pe care le-am întreprins privind reintegrarea pe plan economic și financiar.”
Ce prevede decretul
Novinite detaliază elementele tehnice ale decretului, unele dintre ele semnificative și dincolo de simpla extindere a accesului la cetățenie.
Decretul recunoaște documentele emise de autoritățile de facto din Transnistria, pașapoarte locale, certificate de naștere, înregistrări de reședință și alte acte oficiale ale unor instituții nerecunoscute internațional. Este, practic, o recunoaștere implicită a legitimității administrative a entității separatiste.
Una dintre prevederile cele mai discutate este faptul că persoanele care servesc în structurile militare sau de aplicare a legii din Transnistria nu pot fi refuzate în cererea de cetățenie rusă pe baza acestui serviciu. Cu alte cuvinte, membrii forțelor armate ale regiunii separatiste primesc acces direct la pașaportul rus.
Câteva prevederi ale decretului rămân clasificate, marcate pentru uz oficial intern.
Conform estimărilor citate de Novinite, între 200.000 și 300.000 de persoane din Transnistria dețin deja pașapoarte rusești. Noul decret ar putea extinde cetățenia rusă la cea mai mare parte din restul populației estimate la circa 350.000 de rezidenți.
Strategia „pașaportizării”, un precedent cunoscut
Analiștii citați de Novinite identifică decretul ca parte a unui tipar recurent al politicii externe ruse. Politici similare de „pașaportizare” au fost introduse anterior în teritoriile ocupate din Georgia și Ucraina, înainte ca Moscova să escaladeze implicarea politică și militară în acele regiuni.
Prin extinderea numărului de cetățeni ruși în afara granițelor sale recunoscute internațional, Kremlinul creează un pretext juridic pentru viitoare intervenții, legislația rusă permite utilizarea forței militare în străinătate pentru protejarea cetățenilor ruși.
Maia Sandu a respins ideea că Rusia ar putea utiliza problema transnistreană pentru a bloca parcursul european al Moldovei: „Doar UE poate decide dacă Moldova poate deveni parte a UE sau nu. Rusia nu are nicio legătura cu asta.”
Totuși, experții avertizează că decretul consolidează pârghiile Moscovei chiar și fără o escaladare militară directă. Rusia nu dispune în prezent de un coridor terestru spre Transnistria, după eșecul tentativelor anterioare de a avansa spre Odesa și sudul Ucrainei.
Aceasta limitează rolul militar al enclavei, în principal, la operațiuni de informații, sabotaj sau acțiuni hibride, mai degrabă decât la o ofensivă la scară largă.
Dincolo de dimensiunea militară, cetățenia rusă ar oferi rezidenților transnistreni acces la pensii, prestații sociale și protecție consulară rusești, adâncind dependența economică a regiunii față de Moscova.
Reacțiile regionale
Premierul moldovean Alexandru Munteanu a declarat că guvernul analizează acțiuni practice, după ce convocarea ambasadorului rus la Chișinău pentru a protesta față de dronele rusești care violau spațiul aerian moldovean nu produsese niciun efect, conform Reuters.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a catalogat oferta lui Putin ca echivalând cu „desemnarea de către Rusia a teritoriului Transnistriei drept, în mod pretins, al său.” El a anunțat că Ucraina și Moldova vor elabora „o evaluare comună și acțiuni comune.”
Ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Ozerov, a invocat argumente umanitare, citat de agenția TASS, susținând că măsura răspunde „presiunii crescânde a Moldovei asupra Transnistriei.” Criticile Chișinăului la adresa decretului, a adăugat el, reprezintă „ipocrizie”, date fiind pașapoartele românești obținute de mulți moldoveni.
Implicațiile pentru flancul estic NATO
Transnistria se învecinează cu Ucraina și se află în apropierea României, unde infrastructura militară NATO și americană s-a extins semnificativ în ultimii ani. Novinite notează că perspectiva unei concentrări crescânde de deținători de pașapoarte rusești lângă granița românească este susceptibilă să fie privită de aliații occidentali ca o sursă suplimentară de instabilitate în regiunea Mării Negre.
Decretul a fost semnat cu o zi înainte ca Zelenski să instruiască oficialii ucraineni să stabilească contact cu Moldova privind situația din Transnistria, o cronologie care sugerează că Kievul monitorizase îndeaproape evoluția și era pregătit să reacționeze rapid.
Moldova a deschis formal negocierile de aderare la UE în iunie 2024 și și-a înscris parcursul european în Constituție în urma referendumului din 2025. Mișcarea Kremlinului din această săptămână nu schimbă calendarul acestei traiectorii, dar adaugă un nou strat de presiune hibridă asupra unui stat candidat aflat deja în zone sensibile ale geopoliticii europene.
Mai mult, Rusia marchează o premieră prin recunoașterea de facto a Transnistriei ca entitate pseudo-statală să spunem în sensul în care atribuie utilitate administrativă cetățenilor și, astfel, pot beneficia și de pensii sau servicii sociale, nu doar de „ocazia” de a merge la război.
