„Nota de fundamentare” pentru aducerea în ţară a lui Nicolae Popa, în decembrie 2009, a fost semnată de gen. Marian Hăpău, fostul șef al DGIA, deși acesta nu avea nicio atribuție legală să se implice în repatrierea unor condamnați penal.
Col. (r) Doru Paraschiv, fost ofițer de contraspionaj militar care a investigat fraudarea alegerilor prezidențiale din 2009, consideră că aceasta poate fi dovada clară că DGIA, serviciul secret al Armatei condus de gen. Hăpău, care a gândit și coordonat „Comitetul de sprijin pentru realegerea lui Traian Băsescu”, s-a implicat direct în favorizarea fostului președinte.
Aducerea în țară din Indonezia a lui Nicolae Popa, cu câteva zile înaintea turului doi al alegerilor prezidențiale din 6 decembriw 2009, a fost un moment extrem de important. Știrea l-a agitat peste măsură pe Sorin Ovidiu Vântu, fostul său partener cu care a devalizat Fondul Național de Investiții (FNI), acesta l-a chemat la el acasă pe Mircea Geoană, contracandidatul lui Băsescu, Geoană s-a dus, a fost fotografiat de paparazzi, iar Traian Băsescu a folosit acest lucru în confruntarea televizată dinaintea turului doi.
Col. Paraschiv spune că prinderea, în 2009, și aducerea în țară, în 2011, a lui Nicolae Popa arată a operațiune pregătită și dusă la îndeplinire de Comitetul de sprijin pentru realegerea lui Traian Băsescu, acesta fiind motivul pentru care gen. Hăpău a semnat acea „Notă de fundamentare”.
„Comitetul exercita, prin Direcția de Contrainformații și Securitate Militară (DCiSM), condusă de gen. Marian Hăpău, un <<control general>>. Controlul presupunea supravegherea tehnică ilegală a unui număr de persoane considerate ostile lui Traian Băsescu, dar, mai ales, din tabăra acestuia. Cel mai probabil, în cursul supravegherii, a fost interceptată informația că Nicolae Popa se află în Indonezia. Ipoteza că informația ar fi fost furnizată de un serviciu secret străin este o poveste”, spune col. Paraschiv.
Potrivit col. Paraschiv, avem de-a face cu o operațiune clasică a serviciilor secrete de manipulare a opiniei publice, de creare a unui avantaj pentru candidatul Traian Băsescu în fața lui Mircea Geoană.
După ce știrea prinderii lui Nicolae Popa în Indonezia a devenit publică, Sorin Ovidiu Vîntu a vrut să se reasigure că Geoană nu-l va băga la pușcărie dacă ajunge președinte, din acest motiv l-a chemat la el acasă, iar Mircea Geoană a făcut greșeala fatală de a se duce. Totuși, întâmplarea nu a fost în măsură să îl ajute pe Traian Băsescu să fie câștigătorul real al alegerilor prezidențiale.
De altfel, în audierile din Comisia parlamentară de anchetă a alegerilor prezidențiale din 2009, Mircea Geoană a fost întrebat chiar de Robert Turcescu, moderator al confruntării televizate din 2009 și membru în Comisie în calitate de parlamentar PMP (partidul lui Traian Băsescu) cât a contat în rezultatul alegerilor vizita la Sorin Ovidiu Vîntu.
„Cât de mult sau cât de puţin a contat vizita mea în seara de dinainte este o chestiune, încă o dată, subiectivă. Eu cred că a contat puţin, că a fost un pretext.
Cred că este mai interesant de văzut cine stătea pe urmele unui candidat prezidenţial, cu o noapte înainte, făcând astfel de poze. Asta cred că e mai interesant din punctul meu de vedere pentru o eventuală investigaţie.
Erau nişte jurnalişti bine intenţionaţi. Erau alţii. Filiera în care a ajuns această chestiune mi se pare mai relevantă pentru discuţia de astăzi decât opţiunea mea, inspirată sau mai puţin inspirată, de a face această vizită.
În opinia mea, şi vă spun asta la distanţa şi cu calmul, şi fără nicio intenţie de revenire în politica românească, că a fost un pretext, a fost folosit, şi care a avut un impact, din punctul meu de vedere, modest.
Diferenţa de voturi era mai mult decât acoperitoare pentru orice eventual impact negativ al vizitei mele în acea seară.”
Revenind, după ce s-a aflat de faptul că gen. Hăpău a semnat ilegal pentru aducerea în țară a lui Nicolae Popa, col. Paraschiv a depus o plângere penală în care a precizat că se află „în posesia unor informații pe care într-un cadru adecvat, în calitate de fost lucrător al DGIA, le pot pune la dispoziția organelor de cercetare penală.”
Aducerea în țară a lui Nicolae Popa a fost o operațiune plătită de Sebastian Ghiță.
Un document exploziv
Nota a fost dezvăluită public de jurnalista Adina Anghelescu, pe 6 mai 2019, în emisiunea „SInteza zilei”, moderată de Mihai Gâdea la Amtena 3.
Pe document au fost identificate semnăturile Laurei Codruţa Kovesi din partea Ministerului public (la acea vreme deținea funcția de Procuror General), Viviana Onaca, din partea Ministerului justiţiei, Ioan Dascălu din partea Ministerului de interne, Florian Coldea din partea SRI.
În emisiune, Adina Anghelescu a precizat că rămîne să fie identificată şi persoana care a semnat acest document din partea Ministerului Apărării Naţionale, condus atunci de Gabriel Oprea.
Semnătura aparține gen. Marian Hăpău, fost șef al Direcției de Contrainformații și Securitate Militară (DCiSM), din cadrul DGIA.
Informația a fost publicată a doua zi după dezvăluirile Adinei Anghelescu, pe 7 mai 2019, de „Cotidianul”.
„Întrebarea esențială în acest caz este de ce a fost implicat serviciul secret al Ministerul Apărării Naţionale în această operaţiune cu care nu avea absolut nici o legătură din punct de vedere legal? Direcția Generală de Informații a Apărării (DGIA), prin DCiSM, nu se ocupă de aducerea în ţară a unui condamnat pentru infracţiuni de corupţie, operaţiune de care, potrivit legii, doar Ministerul de interne este abilitat să se implice.
Toată această operaţiune de aducere a lui Nicolae Popa în ţară, felul în care a fost finanţată şi persoanele implicate par să fi fost o urgenţă teribilă. Totuşi, ce căuta semnătura generalului Marian Hăpău, din partea MApN pe acest document, căci nu era vorba despre o operaţiune NATO, ci doar de o banală aducere în ţară a unui condamnat refugiat în Indonezia!”, au scris jurnaliștii de la „Cotidianul”.
Ciudățenii
Aceștia au remarcat un lucru extrem de interesant: faptul că nu există nicio logică ierarhico- militară pentru care gen. Marian Hăpău să fi semnat Nota de fundamentare a aducerii în țară a lui Nicolae Popa.
„În speța în cauză – anul 2011 – se aplica Legea nr. 346/2006, iar Hăpău Marian avea funcția de șef al Direcției Contrainformații și Securitate Militară (DCiSM), avea deja din 2010 gradul de general-maior (2 stele).
Ca poziție pe lanțul de comandă a MApN, condus în anul 2011 de Oprea Gabriel, Hăpău nu era printre cei posibili a fi desemnat drept locțiitor al ministrului Apărării.
De regulă, ministrul Apărării este înlocuit, numai bine motivat, de unul din titularii funcțiilor de secretar de stat, printre care exista și directorul general al Direcției Generale de Informații a Apărării.
Numai că șef al DGIA nu era gen. Marian Hăpău, ci gl.-lt. Savu Gheorghe. Hăpău era subalternul lui Savu, deoarece conducea DCiSM, o structură din subordinea DGIA”.
„Dacă (Hăpău- n.red.) era totuși delegat prin ordin al ministrului Apărării, ar fi trebuit să apară în textul documentului delegarea de înlocuire a titularului-ministru, iar semnătura ar fi reliefat faptul că este un înlocuitor al reprezentantului legal”, au punctat jurnaliștii „Cotidianul”.
NOTA DE FUNDAMENTARE A ADUCERII ÎN ȚARĂ A ALUI NICOLAE POPA
Citește și:
SINGUR ÎN INIMA SISTEMULUI (EPISODUL 1) : „Traian Băsescu era conectat la interesele rusești”