Duminica viitoare este o zi foarte importantă în Europa de Est! În timp ce România își alege viitorul președinte, în Polonia va avea loc turul întâi al scrutinului pentru aceeași funcție. Sondajele au tot avut fluctuații în ultimele luni. Situația pare însă a se stabiliza și Rafał Trzaskowski este candidatul cu cele mai mari șanse să fie ales.
După două mandate și zece ani la cârma țării, președintele Andzej Duda va preda ștafeta în săptămânile următoare. Cel mai probabil, el va fi succedat chiar de persoana pe care a învins-o în 2020 în alegerile pentru funcția supremă în Polonia.
Este vorba despre primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski. Cursa pierdută de acesta în urmă cu cinci ani a fost marcată de controverse cu privire la desfășurarea întrecerii în timpul pandemiei de coronavirus.
La vremea aceea, s-a dorit anularea alegerilor din mai pentru o dată ulterioară, mai exact în 2022. Opoziția de atunci, actualele partide de la guvernare, a dorit o amânare de doar un an. Până la urmă, ele au fost organizate în iunie și iulie, în format fizic. Partidul Dreptate și Justiție (PiS) al președintelui Duda, aflat la putere în acel moment, a dorit să se voteze exclusiv prin corespondență. Propunerea nu s-a mai concretizat, deoarece Curtea Constituțională a Poloniei se pronunțase anterior în defavoarea schimbării legilor electorale cu șase săptămâni înaintea alegerilor.
Trzaskowski a pierdut la peste trei procente la ultimele alegeri, în ciuda sondajelor care indicau o cursă strânsă. Accederea lui în turul 2 i-a cimentat poziția de candidat prezumtiv din partea Coaliției Civice (KO), mai ales după ce formațiunea a devenit principalul partid din alianța de guvernare care a preluat puterea după legislativele din octombrie 2023.
Tabăra Coaliției
Din 2015 până în 2023, PiS a deținut simultan atât președinția țării, cât și guvernul, prin majoritatea parlamentară de care beneficia. Odată cu alegerile parlamentare din 2023, fostul premier și președinte al Consiliului European, Donald Tusk, a reușit să redevină prim-ministru al țării grație victoriei partidelor de opoziție.
Deși KO, al cărui lider este Tusk, a luat cu cinci procente mai puțin decât PiS, Coaliția Civică a făcut alianță cu celelalte partide din opoziție pentru a avea majoritatea în Parlament.
Partenerii de coaliție ai KO sunt alianța centristă „A treia cale”, formată din Partidul „Polonia 2050” (PL2050) și Partidul Popular Polonez (PSL), respectiv alianța „Noua Stângă”.
La începutul anului, cu Trzaskowski cotat la peste 40% în sondaje, KO a propus un candidat unic pentru întreagă coaliție guvernamentală. Partenerii nu au fost de acord, iar astfel s-a ajuns ca partidele de la putere să furnizeze trei candidați.
Trzaskowski l-a avut de înfruntat în alegerile primare ale KO pentru candidatura la prezidențiale pe Radosław Sikorski, ministrul de Externe al țării, pe care l-a învins clar, la peste 50 de procente.
Din partea PL2050 a fost nominalizat Szymon Hołownia, actualul lider din Sejm, camera inferioară a Parlamentului. El a candidat și în 2020, unde a luat un scor surprinzător de bun, aproape 14%. Fost prezentator TV, prestația sa l-a propulsat ulterior în cariera politică. Cu toate acestea, sondajele indică faptul că ar lua în jur de 7% de data aceasta.
Noua Stângă a ales să o susțină pe candidata Magdalena Biejat. Senatoare din 2023, aceasta a făcut parte din alianța respectivă până anul trecut, când și-a dat demisia.
Alesul PiS
Formațiunea președintelui Duda a ales, încă din noiembrie 2024, să îl susțină pe Karol Nawrocki pentru Președinție. Acesta candidează ca independent cu sprijinul PiS. Având un profil de tehnocrat, Nawrocki este în prezent directorul Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, funcție pe care o deține din 2021.
Existau așteptări ca Mateusz Morawiecki, fostul premier din 2017 până în 2023, să fie candidatul din partea PIS. El era persoană cu cer mai ridicat nivel de notorietate.
Cu toate acestea, Morawiecki a preferat să rămână liderul familiei politice a conservatorilor și reformiștilor din Europa. Este vorba despre partidul ECR din Parlamentul European. În calitatea sa, el a venit inclusiv în România pentru a-l susține pe George Simion, a cărui formațiune aparține aceleiași familii.
Foarte probabil, analizând sondajele, era clar că orice candidat din partea PiS avea șanse mici de victorie. Astfel, în loc să își strice imaginea cu o înfrângere, Morawiecki a preferat să îi facă loc unui candidat de „sacrificiu”.
Naționaliștii, în ascensiune
Una dintre marile povești ale alegerilor prezidențiale din Polonia a fost creșterea spectaculoasă a candidatului „Confederației”, așa cum se cheamă alianța de partide de partide naționaliste.
Acesta se numește Sławomir Mentzen și actualmente este parlamentar. El a reușit să urce de la 10%, cât avea la începutul anului, până undeva la 20%, prin martie. Astfel, el punea în pericol intrarea în turul 2 a lui Nawrocki, care se situa și el tot în jurul acelei cote. Într-un eventual duel cu Trzaskowski în turul 2, Mentzen stătea chiar mai bine și decât Nawrocki.
Situația s-a schimbat între timp, însă. Nawrocki a crescut și e cotat acum la 25%, în primul tur. Mentzen e pe trend negativ, inclusiv pe fondul creșterii unui alt candidat naționalist, Grzegorz Braun. Acesta îi „suflă” direct din electoratul lui Mentzen și astfel i-au scăzut considerabil șansele de a intra în turul 2.
Rețeta naționaliștilor prin care au reușit prindă din ce în ce mai mult teren a fost de a capitaliza nemulțumirea populației, mai ales folosindu-se platforme de social media. Fenomenul Tiktok și alegerile se resimt și în alte țări, nu doar în România. Din informațiile apărute în presă, Mentzen a reușit mai ales să capteze sprijinul tinerilor, nemulțumiți de situația economică și posibilitatea unui război.
Evoluția campaniei
Trzaskowski a fost mereu cotat cu prima șansă. În ciuda acestui lucru, cel puțin cu privire la scorul preconizat pentru turul întâi, el este într-o continuă scădere de câteva luni.
De la 40%, cât arătau sondajele în ianuarie, acum acesta se situează undeva la 30-32%. Marea miză este însă cea cu privire la turul doi, acolo unde primarul capitalei poloneze stă bine, atât într-un scenariu cu Nawrocki, cât și cu Mentzen.
Nawrocki a crescut după dezbaterile din aprilie. Atunci, pe 11 aprilie, au existat două dezbateri consecutive, organizate în mod haotic.
Inițial, trebuia ca să existe doar o singură dezbatere, doar cu Trzaskowski și Nawrocki. Echipele celor doi candidați nu au putut agrea însă formatul, sau ce televiziune să modereze evenimentul. Ceilalți candidați s-au declarat nemulțumiți cu privire la faptul că nu au fost invitați.
Până în ziua de 11 aprilie, nu era clar ce se va întâmpla. În cele din urmă, au avut loc două dezbateri. Prima a fost organizată de televiziunile apropiate de Nawrocki, unde a participat el și alți patru candidați, printre care și Hołownia.
A doua dezbatere a început după 40 de minute de întârziere, întrucât nu se terminase încă prima. În afara celor cinci care au participat anterior, lor li s-au alăturat alți trei candidați, printre care și Trzaskowski și Biejat. Primarul Varșoviei a ieșit cel mai „șifonat”, fiind atacat din toate părțile. Mentzen a refuzat să participe la ambele dezbateri.
Punctul culminant pentru Nawrocki a fost pe 2 mai, atunci când a fost primit la Casa Albă de către Donald Trump. Atunci a fost și momentul când a stat cel mai bine în măsurătorile sociologice.
În zilele care au urmat, Nawrocki a fost acuzat că ar fi mințit în declarația sa de avere și că ar avea mai multe apartamente decât a declarat. După dezvăluirile jurnaliștilor, candidatul PiS este pe un trend descendent.
La ora actuală, Nawrocki va intra cel mai probabil în turul 2, având un avans de zece procente față de Mentzen, care, la rândul său, e în scădere. În turul al doilea, cercetările sociologice îl dau ca mare favorit pe Trzaskowski, care are un avantaj de peste 15% față de Nawrocki. Față de Mentzen, principalul favorit conduce chiar cu aproape 20%.
