În Uniunea Europeană (UE) se vorbește tot mai mult despre reînarmare, despre creșterea bugetelor militare și despre modernizarea tehnologică a forțelor armate. Mult mai rar este dezbătută însă o componentă esențială a oricărei armate: protecția profesională a militarilor.
În ultimii ani, această temă a început să fie abordată tot mai des în dezbaterea europeană privind securitatea, în special în contextul dificultăților de recrutare și retenție cu care se confruntă mai multe armate ale statelor membre UE.
European Organisation of Military Associations and Trade Unions (EUROMIL) este organizația europeană care reprezintă asociațiile profesionale și organizațiile militarilor din mai multe state europene și promovează standarde privind protecția drepturilor personalului militar, condițiile de muncă, dialogul instituțional și mecanismele independente de reclamație.
Într-un interviu acordat „Independent news”, președintele EUROMIL, Emmanuel Jacob, vorbește despre rolul reprezentării profesionale a militarilor și despre importanța mecanismelor instituționale care permit semnalarea problemelor profesionale fără teama unor consecințe asupra carierei.
Potrivit acestuia, instituțiile militare moderne devin mai puternice atunci când sunt capabile să corecteze greșeli și să învețe din criticile interne.
– Independent news: Care este rolul EUROMIL în arhitectura de securitate europeană și cum sprijină EUROMIL protecția profesională a personalului militar?
– Emmanuel Jacob: EUROMIL este organizația europeană care reprezintă asociațiile și sindicatele militarilor. Rolul său este de a aduce vocea personalului militar în discuțiile europene privind apărarea, securitatea, drepturile omului, drepturile sociale și condițiile de serviciu ale militarilor.
Într-un mediu de securitate în care se vorbește tot mai mult despre pregătire militară, reziliență și investiții în apărare, EUROMIL reamintește instituțiilor și guvernelor că forțele armate depind, în egală măsură, de personal protejat, motivat și respectat.
EUROMIL sprijină protecția profesională a militarilor oferind asociațiilor membre o platformă europeană, facilitând schimbul de bune practici între state, ridicând probleme în fața instituțiilor europene și internaționale și promovând standarde privind libertatea de asociere, dialogul social, condițiile corecte de muncă, protecția juridică și accesul la mecanisme independente de reclamație.
În acest sens, EUROMIL contribuie la consolidarea forțelor armate prin întărirea protecției celor care servesc în acestea.
– În multe țări europene personalul militar nu poate forma sindicate tradiționale și nu poate face grevă. Cum reușesc asociațiile profesionale militare să echilibreze nevoia de disciplină cu protecția drepturilor militarilor?
– Asociațiile profesionale militare înțeleg că forțele armate au nevoie de disciplină, ierarhie, disponibilitate permanentă și eficiență operațională. Obiectivul nu este copierea unui model civil, ci asigurarea faptului că personalul militar are, totuși, o voce colectivă legitimă.
În practică, acest echilibru se realizează prin recunoașterea faptului că reprezentarea profesională și disciplina nu sunt opuse. Asociațiile nu contestă autoritatea de comandă în operațiuni. Ele se concentrează pe condițiile profesionale, protecția juridică, bunăstarea militarilor, timpul de lucru, securitatea și sănătatea în muncă, viața de familie, pensii, sprijin medical și tratament echitabil.
Prin urmare, ele oferă un cadru de dialog structurat, nu dezordine, și ajută la abordarea problemelor prin canale instituționale înainte ca frustrările să se transforme în neîncredere.
„O forță militară în care personalul se simte neascultat poate părea disciplinată la suprafață, dar în interior poate suferi de frustrare și pierdere a încrederii.”
– Mai multe state europene au creat mecanisme precum ombudsmani militari sau asociații profesionale care pot reprezenta militarii. Cât de importante sunt aceste mecanisme pentru menținerea încrederii în interiorul forțelor armate?
– Ele sunt extrem de importante. În instituții puternic ierarhizate, încrederea nu provine doar din autoritatea comandamentului. Ea vine și din convingerea că problemele pot fi ridicate în siguranță, corect și eficient.
Mecanismele independente precum ombudsmani militari, comisari pentru drepturile omului, inspectori sau asociații reprezentative oferă militarilor încrederea că nu sunt lăsați singuri atunci când se confruntă cu abuzuri, nedreptăți, practici nesigure, discriminare sau disfuncții administrative.
În același timp, aceste mecanisme oferă comandanților și autorităților politice canale prin care pot identifica probleme structurale înainte ca acestea să devină scandaluri sau crize instituționale.
De ce militarii nu își pot apăra drepturile: frica, procedurile și tăcerea din Armată | OPINIE
– În țările în care astfel de mecanisme există, ele întăresc sau slăbesc instituțiile militare?
– Experiența arată că ele le întăresc. Instituțiile devin mai puternice atunci când sunt capabile să corecteze greșeli, să abordeze nemulțumiri și să învețe din criticile interne. Mecanismele de reprezentare și control independent îmbunătățesc transparența, responsabilitatea instituțională, moralul personalului și legitimitatea publică.
„Raportarea unei probleme trebuie privită ca o contribuție la misiune, la siguranță și la integritatea instituțională, nu ca un act împotriva instituției.”
– Mulți militari ezită să raporteze probleme deoarece se tem de consecințe profesionale. Cum pot instituțiile militare crea un mediu în care raportarea problemelor să nu fie percepută ca un act de neloialitate?
-Totul începe cu cultura leadership-ului. Canale clare de raportare, confidențialitate acolo unde este necesar, protecție împotriva represaliilor și urmărirea vizibilă a cazurilor sunt elemente esențiale. Dacă raportarea conduce la tăcere sau la afectarea carierei, nimeni nu va avea încredere în sistem.
– Ce sfat ați oferi statelor care nu dispun încă de mecanisme solide de reprezentare profesională pentru militari?
-Statele ar trebui să pornească de la un principiu simplu. Pot exista modele diferite – asociații profesionale, organisme de reprezentare, instituții de tip ombudsman sau comisari parlamentari – însă elementele esențiale sunt independența, credibilitatea și accesibilitatea.
Mecanismele eficiente de reprezentare profesională fac parte dintr-o armată modernă și contribuie la încredere, coeziune și eficiență operațională.
