Peste 100 de mii de oameni au ieșit în stradă ieri la Budapesta, cu ocazia mitingului Pride, dedicat susținerii cauzei LGBTQ+, în ciuda faptului că guvernul Orban declarase evenimentul ilegal. Acestora li s-au alăturat 70 de europarlamentari, dar și comisarul european pentru Echitate, Hadja Lahbib. Pentru actuala putere este un avertisment serios, deoarece manifestațiile fac parte dintr-o mișcare mai amplă, ce include mai multe categorii sociale, cu ideologii diverse. De la stânga progresistă, care revendică marșul Pride din weekend, până la conservatorii pro-occidentali ai lui Peter Magyar, opoziția anti-Orban nu a părut niciodată atât de puternică.
Viktor Orban a stârnit multe controverse în deceniile cât s-a aflat la putere. Cea mai recentă a fost legată de interzicerea în Ungaria a evenimentelor Pride, care au loc în luna iunie în fiecare an la nivel mondial, cu scopul de a susține comunitatea LGBTQ+.
Aflat într-o scădere constantă în sondaje de un an încoace, premierul maghiar a sperat că poate recâștiga simpatia unei părți din votanți, în special cei de orientare conservatoare.
În ciuda presiunii venite din partea autorităților, primarul Budapestei, Gergely Karacsony, și-a asumat oricum organizarea marșului. Se estimează că peste 100 de mii de oameni ar fi participat.
Ca și în alte dăți, Uniunea Europeană l-a amenințat pe Orban cu repercusiuni, deoarece decizia sa încalcă tratatele Uniunii Europene. Avertismentul nu a avut niciu efect asupra premierului maghiar, care a propus ca fețele tuturor participanților la Pride să fie scanate.
Carieră politică
Orban este un adevărat veteran al politicii de la Budapesta. A fost ales parlamentar prima dată în 1990, imediat după căderea comunismului, în primele alegeri legislative libere de după 1945.
A devenit pentru prima dată prim-ministru în 1998, când Fidesz, partidul pe care îl conduce, s-a clasat pe primul loc în cursa electorală parlamentară, iar formațiunea a reușit să coaguleze o coaliție.
În 2002, a pierdut puterea, după ce socialiștii și restul opoziției au reușit formeze o nouă majoritate. Fidesz a fost învinsă din nou în 2006, pentru ca, în 2010, să revină „pe cai mari” la guvernare. În toți acei opt ani, Orban a fost liderul opoziției parlamentare.
Odată formațiunea sa revenită la putere, Orban a redevenit premier, funcție pe care o deține și azi, de 15 ani neîntrerupt. Între timp, Fidesz a modificat sistemul de vot, fapt ce i-a permis să câștige ultimele trei alegeri parlamentare organizate.
Valul schimbării?
După atâția ani cu Fidesz la controlul țării, se pare că populația ungară dă semne că ar dori pe cineva nou în fruntea țării.
A mai existat în trecut această speranță din partea rivalilor lui Orban. La ultimele alegeri, în 2022, aproape toate formațiunile de opoziție, de la Verzi și socialiști, până la formațiunea Jobbik, de extremă dreaptă, au format o coaliție, în speranța de a nu irosi voturile. Chiar și așa, tot Orban s-a impus și atunci, profitând de invazia rusească în Ucraina și reușind să proiecteze imaginea că el aduce „stabilitate”.
Acum, însă, situația arată cu totul altfel. Analiștii sociologici de la Europe Elects au alcătuit o sinteză a tuturor măsurătorilor recente care au fost efectuate, iar Fidesz ar avea un handicap mare de recuperat.
În media sondajelor, Tisza, formațiunea de centru-dreapta condusă de Peter Magyar, este pe primul loc, cu 46%. Partidul lui Orban se află pe locul doi, cu doar 35%, cel mai mic scor în ultimii 30 de ani pentru Fidesz.
Mai este, desigur, timp până la alegerile de la anul, din aprilie. Deși Tisza și Peter Magyar sunt favoriții pentru a se impune, pot avea loc schimbări. Spre exemplu, Fidesz ar dori redesenarea circumscripțiilor astfel încât Budapestei să îi fie alocate mai puține mandate, acolo fiind zona unde Fidesz stă cel mai prost.
Peter Magyar, ascensiune fulminantă
Liderul formațiunii Tisza, Peter Magyar, a reușit să ridice imaginea partidului într-o perioadă relativ scurtă, prin acțiuni sau luări de poziție consistente împotriva actualei conduceri a țării.
Una dintre inițiativele sale, pentru care a devenit cunoscut și în România, a fost aceea de a merge pe jos de la Budapesta până la Oradea, după ce Orban a dat de înțeles că îl susține pe George Simion în turul al doilea (asta în ciuda faptului că, în 2024, a refuzat ca Fidesz să intre în Partidul European al Conservatorilor și Reformiștilor pe motivul că AUR, în viziunea sa un partid maghiarofob, fusese cooptat în familia politică respectivă).
Desigur, după ce Kelemen Hunor l-a sunat să anunțe poziția UDMR-ului față de turul doi, Orban și-a schimbat declarațiile, dar Magyar a profitat de „stângăcia” premierului.
Magyar a fost membru al Fidesz până în 2024. El a plecat atunci din formațiune în urma mega-scandalului în care fosta președintă a Ungariei, Katalin Novak, și-a dat demisia din funcție, după ce a grațiat un pedofil. Implicată în aceeași speță a fost și fost soție a lui Peter Magyar, Judit Varga, fosta ministră a Justiției, care, astfel, și-a dat demisia din Parlament.
Au existat atunci proteste împotriva celor responsabili pentru grațiere. Datorită presiunii societății politicienii respectivi și-au dat demisia. Magyar s-a remarcat atunci prin faptul că a fost unul dintre liderii manifestaților anti- Fidesz. Tor atunci a fondat Tisza.
La numai câteva luni distanță, aveau loc alegerile europarlamentare, acolo unde Tisza a reușit să obțină 30% și să devină al doilea partid al țării. Ulterior, ascensiunea formațiunii a continuat.
Spre deosebire de alte formațiuni de opoziție, Magyar și Tisza au adoptat o ideologie ceva mai de dreaptă, mai conservatoare, dar tot pro-europeană. Aceasta s-a reflectat inclusiv în aderarea lor la familia Popularilor Europeni.
De cealaltă parte, alte formațiuni anti- Orban din ultimii s-au plasat la stânga, fie că e vorba de socialiști, de Coaliția Democratică, Momentum, sau de Verzi. Astfel, Magyar a avut priză la un electorat mult mai mare (majoritatea populației maghiare având mai degrabă simpatii pentru conservatorism), mai ales în afara Budapestei.
Prin marșul Pride din weekend-ul trecut, formațiunile de stânga au încercat să iasă în evidență mai mult decât Tisza, dorind să convingă votanții de orientare liberală sau centristă. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, a „girat” marșul și a insistat să aibă loc, în ciuda interdicției puterii.
Peter Magyar nu le-a interzis membrilor formațiunii sale să meargă la mitingul comunității LGBTQ+, dar și-a avertizat colegii că riscă să fie ținta atacurilor Fidesz, pe motiv că sunt „progresiști” și le-a recomandat să nu se expună. Tisza se concentrează mai degrabă pe foști votanți ai Fidesz, deziluzionați de direcția pe care a luat-o partidul, decât pe electoratul de stânga pro-european.
Gergely Karacsony este și el un mare rival al Fidesz, el reușind, anul trecut, să fie reales în capitală cu doar 93 de voturi în plus față de candidatul considerat a fi „omul lui Orban”.
Partidele mai mici i-ar putea lua suficiente voturi lui Peter Magyar, astfel încât Tisza să nu postă face majoritate pe cont propriu. Drept urmare, Magyar ar putea fi nevoit să formeze o coaliție cu ele, în cazul în care vor reuși să treacă pragul parlamentar de 5%.
