Armenia și Azerbaidjan au agreat un tratat de pace după decenii de lupte. Cele două state s-au războit pe regiunea Nagorno-Karabah încă din anii 80.
Miniștrii de externe de la Baku și Erevan au anunțat că guvernele s-au înțeles cu privire la un acord de pace comprehensiv. Textul final a fost agreat de ambele tabere.
Urmează negocieri pentru stabilirea locației și datei când se va semna tratatul respectiv. Azerbaidjanul a făcut public inițial acordul, iar confirmarea a venit de la armeni. Aceștia din urmă și-ar fi dorit ca anunțul să se facă împreună.
Premierul armean, Nikol Pașinian, a recunoscut suveranitatea vecinilor asupra regiunii Nagorno- Karabah. Acesta a fost primul pas în detensionarea relației și ajungerea la un acord.
De-a lungul anilor, atât Rusia, SUA, cât și Uniunea Europeană au încercat să intermedieze negocierile, fără să ajungă la un rezultat concret. După încheierea conflictului militar în 2023, soldată cu victoria azeră, una din marile teme de discuție a fost dacă un stat terț va asigura respectarea granițelor. Armenii au sugerat că aceasta ar putea fi o soluție în anumite zone ale graniței care nu sunt bine definite.
În ianuarie, Pașinian a spus că 2 dintre cele 17 puncte de le negocieri rămăseseră nerezolvate. Spre exemplu, cele două țări vecine aveau în continuare mai multe procese la Curtea Internațională de Justiție (CIJ). Șeful de la Erevan a spus că ambele state trebuie renunțe la aceste pretenții de la CIJ.
Ministrul de externe al Azerbaidjanul a precizat că guvernul său se așteaptă acum de la omologii din Armenia la anumite amendamente ale Constituției, pentru a se continua procesul de pace. Acestea se referă la anumite articole prin care Armenia emitea pretenții asupra Karabah-ului. Teoretic, ar trebui să aibă loc un referendum pentru schimbarea lor. Peste 100.000 armeni din acea regiune au fugit din calea trupelor azere în 2023, când aceștia au cucerit zona.
