Uniunile Scriitorilor din România și Republica Moldova au transmis un comunicat comun prin care au salutat declarațiile celor doi președinți, Maia Sandu și Nicușor Dan, în favoarea reunificării R. Moldova, și au cerut transformarea proiectului unionist dintr-un ideal cultural într-o prioritate națională.
Conform Agerpres, comunicatul este semnat de Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor din România, și de Teo Chiriac, președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
„Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova susțin introducerea pe agenda publică a acestui proiect unionist și transformarea lui într-o prioritate națională, transpartinică, a românilor din România și Republica Moldova. Indiferent de opțiunile ideologice, diferite în pluralismul democratic, românii de pe cele două maluri ale Prutului au o tradiție, un teritoriu, o istorie, o limbă, o cultură și o literatură comune, și, în fond, aceeași identitate națională”, punctează comunicatul.
Scriitorii nu se opresc la declarație de principiu, propun un mecanism: „Considerăm că a venit timpul să se treacă de la declarații de intenții la fapte concrete, și anume la elaborarea unui scenariu realist, bine întemeiat, din punct de vedere politic, legislativ, financiar, economic, educațional, cultural etc., al obiectivului de Unire a Republicii Moldova cu România.
Pentru elaborarea acestui scenariu ar fi benefică formarea unui grup de experți de la București și Chișinău, care să analizeze toate aspectele unificării celor două state și, de asemenea, să conceapă o strategie de comunicare și promovare a acestui Proiect de Țară în cele două state românești și în dialogul cu partenerii noștri externi.”
Context politic
Declarațiile scriitorilor răspund unui moment politic concret, în care ambii șefi de stat și-au asumat public tema reunificării cu o claritate neobișnuită față de retorica diplomatică standard.
Într-un interviu recent pentru „Le Monde”, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a arătat că Unirea Republicii Moldova cu România ar reprezenta rezolvarea integrării teritoriului actual al Moldovei de peste Prut în Uniunea Europeană ca parte a unui singur stat, România, cu toate consecințele benefice care decurg de aici. De asemenea, Maia Sandu a subliniat faptul că decizia reunificării aparține exclusiv cetățenilor moldoveni.
Sandu nu a spus că vrea reunificarea, a spus că aceasta ar rezolva ecuația europeană a Moldovei. Implicația e clară, unde aderarea la UE prin absorbție în România ar scurtcircuita anii de negociere și ar elimina întrebarea incomodă a Transnistriei. Președintele Republicii Moldova a declarat în repetate rânduri că ar vota pentru reunirea cu România. Totodată, a reamintit că deține și cetățenia română.
Nicușor Dan a calibrat mesajul din direcția opusă, cu prudența unui politician aflat într-un context de politică internă mai complicat, la rândul său, președintele României a declarat cu referire la acest proiect că din partea României nu s-a schimbat nimic față de votul în unanimitate al Parlamentului din 2018, conform căruia România este pregătită pentru reunificare în orice moment în care cetățenii din Republica Moldova o vor dori. „Dacă va exista majoritate pentru acest proiect, noi suntem gata”, a adăugat președintele României.
Memoria lungă a literaturii
Ce face comunicatul scriitorilor să nu fie o simplă declarație de circumstanță este ancorarea lui istorică. Cele două uniuni de creație invocă precedentul propriu: „Scriitorii, intelectualii, cărturarii români au fost mereu adânc preocupați de idealul Unirii. Pentru aceasta au luptat cu armele lor, cuvintele, iar unii dintre ei și pe front, în secolele în care s-au înfăptuit Unirea de la 1859 și Marea Unire de la 1918.
Iar în timpul regimului totalitar sovietic din secolul al XX-lea, scriitorii români dintre Prut și Nistru au dus o luptă impresionantă pentru păstrarea limbii și culturii române și ulterior pentru revenirea la alfabetul latin și recunoașterea limbii române ca limbă oficială a Republicii Moldova.”
Apropierea Academiilor
Apelul Academiei Române și al Academiei de Științe a Moldovei către Parlamentul României pentru crearea unei Filiale a Academiei Române la Chișinău reprezintă un pas și o deschidere în acest sens.
„Academia Română și Academia de Științe a Moldovei, foruri supreme de consacrare a valorilor intelectuale românești, vă adresează prezentul Apel privind modificarea Legii Academiei Române din anul 2001, în vederea funcționării optime a instituției fondate la București în anul 1866, inclusiv pentru posibilitatea creării Filialei Academiei Române la Chișinău. Demersul nostru se înscrie într-un proces firesc și consecvent de apropiere instituțională între cele două academii-surori, proces reafirmat prin Declarația comună din 30 decembrie 2025 și prin Apelul comun din 15 ianuarie 2026, adoptat de Ziua Culturii Naționale.”
Maia Sandu a subliniat explicit acest lucru: orice proiect de reunificare care este perceput ca impus sau animat preponderent din Bucuresti riscă să activeze anticorpii identitari ai acelei părți a populației moldovene care nu se identifică în termenii propuși de comunicat. Euroscepticismul profund există în Moldova, iar instrumentalizarea temei unificării în campanii electorale a produs deja reacții adverse.
Transnistria rămâne ecuația nerezolvată,, iar orice scenariu de reunificare trebuie să răspundă la întrebarea: ce se întâmplă cu cele 450.000 de persoane din stânga Nistrului?
