Străzile Barcelonei, oraș european asociat până nu demult cu turismul, luxul mediteranean și investițiile străine, au devenit în ultimii ani scena unei confruntări sângeroase între unele dintre cele mai periculoase organizații criminale din Europa.
Este vorba de clanurile balcanice ale cocainei, unde patru atacuri țintite, într-un interval de câteva luni, inclusiv asasinate executate în plină stradă, au determinat presa internațională și anchetatorii să vorbească deja despre un nou epicentru al războiului mafiot exportat din fostul spațiu iugoslav.
Potrivit unei ample investigații realizate de OCCRP, conflictul care însângerează astăzi Spania nu este unul local, ci reprezintă extensia unei revanșe transnaționale dintre clanurile muntenegrene Škaljari și Kavač, două facțiuni desprinse din aceeași structură de trafic de cocaină după dispariția unui transport de droguri în Valencia, în 2014.
Jurnaliștii OCCRP notează că „o dâră de sânge se întinde pe tot cuprinsul Europei” de la Serbia și Muntenegru până în Grecia, Olanda, Austria, Germania și Spania.
De la un transport dispărut de cocaină, la peste 70 de asasinate
Ruptura dintre cele două clanuri a pornit aparent de la un episod unde 200 de kilograme de cocaină au dispărut dintr-un depozit din Spania, iar liderii grupării comune s-au acuzat reciproc de furt și trădare. Din acel moment, vechii aliați au devenit dușmani ireconciliabili, iar, în doar câțiva ani, războiul intern a degenerat într-o campanie sistematică de eliminare fizică.
OCCRP documentează că de la debutul conflictului au fost uciși „zeci de membri ai clanurilor”, iar investigațiile ulterioare ridică bilanțul la peste 70 de asasinate asociate direct sau indirect celor două facțiuni. Execuțiile au fost comise cu lunetiști, bombe plasate sub automobile, dispozitive explozive telecomandate și comando-uri specializate în lichidări.
Mai grav, organizațiile nu mai operează ca simple bande de cartier, ci mai degrabă au dezvoltat infrastructuri logistice sofisticate, folosind aplicații criptate, identități false, firme-paravan și rețele maritime prin care cocaina sud-americană ajunge în porturile europene. Ancheta OCCRP subliniază că grupările balcanice au devenit specialiste în „„serviciu de transport de cocaină” și în spălarea unor sume enorme de bani.
De ce Barcelona?
Spania nu este aleasă întâmplător, unde conform analizei publicate de cotidianul spaniol El País, mafiiile balcanice și-au mutat masiv infrastructura în Peninsula Iberică, deoarece țara oferă trei avantaje strategice prin porturi comerciale uriașe, o piață imobiliară ideală pentru spălarea banilor și un mediu cosmopolit unde infractorii se pot amesteca ușor printre rezidenți străini și turiști.
În special Barcelona, Marbella, Valencia și Costa del Sol au devenit noduri de întâlnire pentru traficanți, intermediari financiari și asasini plătiți.
Presa spaniolă arată că membrii clanurilor folosesc vile de lux, restaurante exclusiviste și porturi private ca puncte de coordonare, în timp ce loviturile sunt comandate de la distanță prin platforme criptate.
Astfel, asasinatele nu mai au loc în periferiile obscure ale Balcanilor, ci în centre urbane occidentale, sub ochii camerelor de supraveghere și ai turiștilor, aspect ce ar trebui să îi facî mai vulnerabili la expunerea rețelelor infracționale.
Inclusiv comunitățile locale din Barcelona au început să remarce această mutație, în ultimele zile, forumurile și grupurile locale discută despre violența între clanurile balcanice ca despre o realitate nouă a orașului, după mai multe incidente armate investigate.
Asasini de lux, tehnologie militară și vânătoare
Unul dintre cele mai tulburătoare episoade dezvăluite de OCCRP privește modul în care clanul Kavač a reușit să localizeze și să elimine un lider rival ascuns în Grecia.
Jurnaliștii arată că ucigașii au folosit imagini satelitare, anunțuri imobiliare, fotografii turistice și date deschise de pe internet pentru a identifica locația exactă a țintei, o veritabilă operațiune de intelligence privat.
Costul lichidării a depășit 1,4 milioane de euro, iar în teren au fost implicați aproape zece oameni. Acest detaliu demonstrează că nu mai vorbim despre criminalitate clasică, ci despre carteluri europene cu disciplină paramilitară, capabile să mobilizeze resurse comparabile cu cele ale unor servicii clandestine.
Mai mult, răzbunarea și legăturile de sânge funcționează la un alt nivel când vine vorba de relaționarea balcanică unde oamenii tind să funcționeze pe un cadru mai profund sau mai emoțional ca ghidaj de acțiune.
Clanurile balcanice și colonizarea criminală a Spaniei
Fenomenul descris de OCCRP este confirmat și de presa spaniolă, unde Spania a devenit un sanctuar logistic pentru rețelele din Muntenegru, Serbia, Albania și Bosnia. Aceste grupări nu mai folosesc țara doar ca punct de tranzit al cocainei din America Latină, ci și ca teritoriu de refugiu, investiții și reglări de conturi.
În Barcelona și pe Costa del Sol, investigatorii au identificat o combinație periculoasă între bani proveniți din narcotrafic, piață imobiliară opacă și o comunitate transnațională de intermediari, avocați, brokeri, transportatori și spălători de bani care fac posibilă supraviețuirea rețelelor.
Pe scurt, Spania a devenit pentru mafia balcanică ceea ce Dubaiul este pentru oligarhii fugari, o platformă de relansare și protecție.
Unde intră clanurile românești în această ecuație
Deși nu domină în prezent războiul sângeros al cocainei balcanice, rețelele criminale românești joacă un rol discret, dar constant, în ecosistemul infracțional iberic.
Surse judiciare occidentale și analize privind criminalitatea est-europeană arată că grupările românești sunt active mai ales în segmentele auxiliare, trafic de persoane, furturi organizate, fraude informatice, documente false, recuperări de creanțe ilegale și logistică pentru spălarea banilor.
Un exemplu arhicunoscut în acest sens este Ion Clămparu, unul dintre cei mai cunoscuți proxeneți ce au dezvoltat o întreagă rețea pe teritoriul Spaniei, fiind în prezent încarcerat, dedicându-și viața cu totul altor activități.
Mai mulți observatori ai fenomenului infracțional est-european remarcă faptul că o parte a interlopilor români „își desfășoară activitatea în Europa de Vest”, adică își desfășoară afacerile ilicite în Vest și repatriază ulterior profiturile.
În Spania, această infrastructură paralelă devine utilă și pentru cartelurile mari prin locuințe închiriate pe identități curate, firme de transport, recrutare de executanți sau facilitarea mutării rapide între jurisdicții.
Cu alte cuvinte, dacă balcanicii controlează marile coridoare de cocaină și asasinatele de top, clanurile românești funcționează adesea ca mecanism de suport, furnizând servicii periferice într-o piață criminală europeană tot mai integrată, de altfel, putem menționa și de fenomenul constant al hoților de buzunare preponderent regăsit și practicat de unele entități est-europene.
Un război mafiot care nu mai are frontiere
Ceea ce se întâmplă astăzi la Barcelona arată o mutație profundă, războaiele dintre clanurile din Balcani nu mai rămân în Balcani.
Ele se mută acolo unde circulă cocaina, unde banii pot fi spălați și unde asasinii se pot ascunde în mulțime, aspecte ce fundamentează un fenomen pe care îl putem intitula ca transcendentalitate a criminalității unde rețele întregi de crimă organizată se revarsă în centre europene de activitate.
OCCRP avertizează că acest tip de activități a dat peste cap lumea interlopă și a antrenat nu doar traficanți, ci și politicieni corupți, polițiști compromiși, huligani de stadion și mercenari internaționali.
