Viktor Orbán a depus eforturi considerabile pentru a-și crea propria poveste de succes în relația țării sale cu Statele Unite ale Americii și, în cele din urmă, a reușit. După o perioadă de înghețare evidentă în timpul mandatului lui Joe Biden, sub Donald Trump s-a înregistrat o creștere a schimburilor comerciale și o consolidare a parteneriatului politic între Washington și Budapesta, scrie „American Thinker”.
Guvernul maghiar a mizat totul pe Trump. Decizia de a construi o relație de cooperare, în special cu Partidul Republican și aripa sa conservatoare, a fost deliberată. Orbán a declarat public că relațiile cu SUA au fost ruinate sub Biden, în timp ce Trump le-a restabilit.
Cooperarea economică este în expansiune, Washingtonul are beneficii tangibile, iar liderul maghiar a dovedit că este considerat pe bună dreptate liderul străin cel mai aliniat conceptului „America First”. Comerțul americano-maghiar a atins deja un nivel la care stabilitatea politică de la Budapesta afectează în mod direct veniturile și costurile companiilor americane.
Parteneriat
Ungaria este al 43-lea partener comercial al Americii, cu un volum total al comerțului, în 2024, de 18,4 miliarde de dolari. În mod deosebit, produsele maghiare fabricate din importuri americane sunt integrate în lanțurile de aprovizionare de înaltă tehnologie din cadrul UE. Aceasta înseamnă o cerere externă susținută pentru mașini, electronice, echipamente industriale și materiale fabricate în America, fără de care industria maghiară nu poate funcționa eficient.
Cifrele arată așa: 13,8 miliarde de dolari în importuri și 4,66 miliarde de dolari în exporturi în 2024. Asta înseamnă că SUA au importat cu 9,1 miliarde de dolari mai mult din Ungaria decât a exportat către aceasta. Beneficiile comerțului pot include salarii mai mari și creșterea numărului de locuri de muncă, o gamă mai largă de produse disponibile la prețuri mai mici, productivitate crescută și alocarea mai eficientă a resurselor.
Importurile Statelor Unite din Ungaria au fost de 12,84 miliarde dolari în 2024, conform bazei de date Comtrade a Organizației Națiunilor Unite privind comerțul internațional. Importurile Statelor Unite din Ungaria.
Evoluția importurilor SUA din Ungaria
Biroul de Analiză Economică (BEA) furnizează date pentru 71 dintre partenerii comerciali ai SUA. Acești parteneri reprezintă 94,3% din totalul comerțului cu SUA în 2024.
Datele BEA clasează Ungaria pe locul 43 în topul partenerilor comerciali ai SUA: în 2024, SUA au comercializat, după cum spuneam, bunuri și servicii în valoare de 18,4 miliarde de dolari cu Ungaria. Țările cu valori comerciale apropiate sunt Guatemala (18,8 miliarde de dolari) și Panama (17,3 miliarde de dolari).
Deficit
SUA au înregistrat un deficit comercial cu Ungaria în fiecare an, din 1999 până în 2024. Deficitul din 2024 a fost de 9,1 miliarde de dolari, o creștere față de cel din 2023, de 7,42 miliarde de dolari.
În 2024, 92,2% din importurile din Ungaria către SUA au fost bunuri. Cea mai mare categorie a fost cea a bunurilor de consum (bunuri și servicii achiziționate de persoane fizice pentru uz personal, cum ar fi îmbrăcăminte și telefoane mobile), reprezentând 4,79 miliarde de dolari. Primele trei importuri au fost bunurile de consum, bunurile de capital (unelte utilizate în procesul de producție, cum ar fi mașini și echipamente) și autovehiculele și piesele auto. Aceste categorii au reprezentat 11,6 miliarde de dolari din totalul importurilor.
Celelalte 7,8% au fost servicii, călătoriile fiind cea mai mare categorie de servicii. Călătoriile (banii cheltuiți de americani în străinătate pentru cazare, mese, transport și divertisment) au reprezentat 356 de milioane de dolari.
Bunurile de consum au reprezentat 34,8% din importurile SUA din Ungaria în 2024.
În 2024, exporturile SUA către Ungaria au fost, în mare parte, tot bunuri – 70%. Cele mai mari exporturi au fost bunurile de capital, care au reprezentat o valoare de 2,41 miliarde de dolari. Primele trei exporturi au fost bunurile de capital, consumabilele și materialele industriale (articole consumate în procesul de producție, cum ar fi petrolul, produsele chimice și plasticul) și bunurile de consum. Aceste categorii au reprezentat 2,92 miliarde de dolari din exporturile către Ungaria.
Restul de 30% au fost servicii, călătoriile fiind cea mai mare categorie. Astfel, suma care a intrat în SUA de la vizitatorii străini pentru cheltuieli precum cazare, mese, transport și divertisment s-a ridicat la 337 de milioane de dolari.
Comparație cu România
În cazul României, comparativ cu Ungaria, schimburile comerciale totale cu SUA au însumat doar 7,238 miliarde de dolari în 2024, incluzând atât bunuri, cât și servicii.
Exporturile românești către piața americană s-au situat la circa 2,48 miliarde de dolari, în timp ce importurile din SUA au fost de aproximativ 4,84 miliarde de dolari. Aceasta înseamnă că, per total, România a înregistrat un deficit comercial modest cu SUA la nivelul bunurilor, exporturile fiind concentrate în principal în sectoare industriale precum aparatele electrice și electronice și componentele acestora.
Datele statistice naționale arată, însă, că pe partea bunurilor România a avut un excedent comercial în termeni naturali (de exemplu, peste 968 milioane euro pe relația cu SUA, conform Institutului Național de Statistică), ceea ce reflectă forme diferite de raportare la nivelul comerțului de bunuri și servicii în funcție de sursă.
Diferența de nivel și de structură a relațiilor comerciale cu SUA între România și Ungaria are cauze economice multiple. Ungaria beneficiază de o integrare profundă în lanțurile de producție și export ale Uniunii Europene și ale țărilor industrializate, ceea ce i-a permis să dezvolte capacități exportatoare semnificative către piețele externe, inclusiv SUA. Această orientare spre produse de tehnologie și industrie grea cu valoare adăugată ridicată explică o parte din aceasta diferență. În plus, nivelul investițiilor străine directe și prezența unor sectoare competitive la nivel global sprijină fluxul de comerț transatlantic.
România, deși își consolidează schimburile comerciale cu SUA și a înregistrat creșteri în ultimii ani, rămâne, în 2024, la un nivel mai redus comparativ cu Ungaria, fiind mai orientată spre piața internă europeană și către lanțurile de aprovizionare ale Uniunii Europene.
Structura exporturilor românești include în special produse industriale, echipamente și componente, dar volumul total rămâne sub nivelul vecinului său, din cauza dimensiunii și diversificării economiei și la gradul de participare în sectoare cu cerere mare pe piața americană.
Investiții americane în Ungaria
Sub conducerea lui Orbán, Ungaria a devenit un „punct de intrare” cheie pentru capitalul american în UE. Aproximativ 650 de companii americane deținute în totalitate operează în Ungaria, angajând peste 100.000 de persoane. Aceste companii sunt implicate în industria auto, sectorul IT, centrele de cercetare și dezvoltare ale corporațiilor globale și comerțul cu amănuntul.
Aceasta înseamnă că operațiunile care necesită multă energie și forță de muncă au fost relocate cu succes într-o țară cu costuri mai mici, în timp ce firmele americane păstrează controlul asupra tehnologiei. În plus, Budapesta a devenit un canal important pentru exportul de echipamente și servicii americane către clusterele auto, electronice și logistice în creștere, care deservesc întreaga UE.
Companiile americane se numără printre cei mai mari angajatori din domeniul serviciilor comerciale, logisticii și IT. Washingtonul este unul dintre cei trei principali investitori în ceea ce privește proiectele și locurile de muncă create. În ultimii 10 ani, companiile americane au implementat 145 de proiecte de investiții, în valoare totală de aproximativ 2,5 miliarde de euro.
Și acesta este doar începutul. Un acord nuclear și un acord de achiziționare a GNL american ar putea transforma Budapesta într-un actor important în aplicarea puterii economice americane în Europa.
Noi oportunități e vor crea dacă actualul guvern maghiar finalizează o convenție bilaterală privind evitarea dublei impuneri. Acest lucru ar reduce incertitudinea fiscală pentru companiile americane care operează în Ungaria sau prin intermediul filialelor lor maghiare din UE.
Blocaj în UE
Budapesta s-a ciocnit în repetate rânduri cu Bruxelles-ul pe teme precum statul de drept, migrația, reformele judiciare și reformele mass-media. Acest lucru duce adesea la înghețarea sau blocarea inițiativelor europene sau la întârzieri în luarea deciziilor. De exemplu, din cauza poziției Ungariei, UE nu a introdus încă o taxă digitală uniformă pentru marile companii și platforme tehnologice americane (Digital Service Act).
Presiunea Bruxelles-ului asupra Guvernului Orbán este în creștere, inclusiv prin sprijinul acordat Partidului Tisza, condus de Péter Magyar, care încearcă să unească toate forțele de opoziție în jurul său. Sondajele arată că aceste eforturi nu au fost în zadar – partidul Tisza a urcat în topul sondajelor naționale. Combinat cu dificultățile economice actuale, acest lucru reprezintă o provocare fără precedent pentru Orbán.
