„PAS a înregistrat pe teritoriul Republicii Moldova un rezultat de 44%, cu 6% mai mare decât cel obținut de Maia Sandu la turul I al alegerilor prezidențiale din 2024. Cred că este legitimă întrebarea și încercarea de a căuta explicații pentru acest fenomen, mai ales în condițiile unor nemulțumiri foarte ridicate ale populației, inclusiv ale unei bunei părți din votanții PAS, cu privire la toate aspectele de politică internă”, scrie Doru Petruți pe pagina sa de Facebook.
Publică analiza integrală a directorului IMAS Moldova, institut de sondare a opiniei publice partener al „Independent news”.
„Prestația guvernării PAS pe temele interne a generat suficiente semnale că va fi necesară continuarea parcursului european pe baza unei coaliții și marea întrebare era cu cine anume?
În condițiile de joc impuse de PAS, celelalte partide pro-europene nu au performat, deși și aici ar fi de menționat unele surprize – „Democrația Acasă” (estimată totuși de unele sondaje nepublice la 4%), care a sărit un pic peste pragul de 5%, și aș mai menționa rezultatul lui Andrei Năstase (peste 13 mii de voturi pentru un candidat independent, cu peste 3 mii și ceva de voturi mai mult decât la alegerile prezidențiale și peste rezultatul partidelor CUB, Mișcarea „Respect Moldova”, LOC, PNM, Blocul Electoral „Împreună”, ALDE etc.).
Blocul „Alternativa” a reușit, la primul exercițiu electoral, să treacă pragul și au ajuns la 9.2% în Moldova (dar trași în jos de votul diasporei), fiind cam singurii care au putut obține voturi pro-europene în fieful PAS-ului (14.4% rezultat în Municipiul Chișinău); oricum, un rezultat un pic sub așteptări și un preț plătit pentru prezența lui Mark Tkaciuk.
Partidul Nostru nu a reușit să capitalizeze nici jumătate din voturile de la prezidențiale pentru Renato Usatîi, dar a trecut în premieră pragul cu 6%, un rezultat sub pretențiile și așteptările celui care a centrat totul pe propria persoană; mai ales rezultatul din diasporă, neașteptat de slab.
În rest, o ecuație destul de stufoasă, cu multe detalii: închiderea din nou a podurilor care fac legătura cu Transnistria (rezultat cu peste 20.000 de voturi mai puține la aceste alegeri), voturile puține înregistrate la secțiile din Rusia, un climat în care acțiunile de cumpărare de voturi, de bani confiscați pentru tot felul de acțiuni hibride au ajutat PAS, le-au credibilizat campania legat de fricile față de Rusia/război/Putin și un joc cu multe manevre legate de partidele controlate de Șor („Moldova Mare” încă aștepta decizia finală legată de scoaterea din cursa electorală, chiar dacă era ziua de vot – cel mai probabil, asta a generat destulă confuzie în rândul unei părți de electorat cotată la cel puțin 10%-12%).
Pentru cei curioși și cu ceva răbdare, expun mai jos a analiză a rezultatului înregistrat la aceste alegeri, axată mai mult pe campania și rezultatul PAS, o analiză ce, la acest moment, are și destule întrebări deschise.
PAS a înregistrat pe teritoriul Republicii Moldova un rezultat de 44%, cu 6% mai mare decât cel obținut de Maia Sandu la turul I al alegerilor prezidențiale din 2024.
Cred că este legitimă întrebarea și încercarea de a căuta explicații pentru acest fenomen, mai ales în condițiile unor nemulțumiri foarte ridicate ale populației, inclusiv ale unei bunei părți din votanții PAS, cu privire la toate aspectele de politică internă.
Sper că măcar cu asta să fim de acord, pentru că aceste nemulțumiri au fost reflectate chiar de toate studiile sociologice și toate au condus la percepția unei act de guvernare mediocru, dar apreciat pentru direcția europeană și susținerea externă fără precedent.
Așadar, care sunt fenomenele care pot explica acest rezultat?
- Să sumarizăm campania recent încheiată – o campanie dominată de tema geopolitică (impusă masiv de PAS), în condițiile în care oamenii își doreau soluții pentru prețuri, salarii, pensii, dezvoltare economică, măsuri în educație, sănătate etc.Strategic, PAS a câștigat bătălia nepermițând nici o dezbatere politică, ca în trecut, pe vreo temă internă. Nu au permis o competiție clasică, ci una în care să se discute despre viitorul european al Moldovei versus etichetarea tuturor celorlalți ca fiind putiniști/pro-ruși/vânduți lui Putin etc.Sigur, este și insuccesul opoziției, care nu a reușit să pună presiunea necesară și să tragă partidul de guvernământ în zona temelor care real dor oamenii. Este prima guvernare care, într-o campanie electorală, nu a trebuit să dea deloc socoteală pentru modul în care a guvernat și au reușit o construcție a motivației de vot cu o supra-temă care să acopere toate eșecurile interne.Opoziției ar trebui să îi fie adresate unele întrebări pentru a explica lipsa activității lor sau, cel puțin, inconstanța majoră pe parcursul celor 4 ani, de ce s-au blocat într-un monolog politic cu promisiuni neauzite și greu crezute de oameni. Opoziția nu a putut genera ceva relevant/major ca să aplice măcar o lovitură în toată campania, nu a generat nici un moment în care să pună în dificultate PAS măcar o dată pe parcursul campaniei electorale? Asta spune ceva și cred că nu puține.
Lipsa de dezbatere autentică, dezinteresul, dezamăgirea și oboseala trebuiau înlocuite cu ceva. Pe acest teren fertil au apărut mesajele legate de frica față de Rusia/război/Putin etc. Și, trebuie să o recunoaștem, creativitatea și puterea de propagare a acestor mesaje a fost peste așteptări.
După 4 ani de guvernare, a fost nevoie și de tema Plahotniuc, serialul și show-ul de aducere în Moldova aducând și ele ceva puncte, mai ales în rândul celor care au oscilat între opțiunea de a sta acasă sau de a mai acorda încă o șansă, precum cea de la alegerile din 2014.
Așadar, votul pentru PAS nu a avut ca motivație de bază agenda problemelor pe care le au oamenii, ci preponderent votul PAS a fost legat de frici și sperietori, de dorința de a continua parcursul european în ciuda unei guvernări ineficiente, totul pudrat pe deasupra cu niște praf de Plahotniuc și, cel mai probabil, ajutați de o opoziție care nu a reușit nici ea să arate că poate fi lângă oameni, că poate lupta real cu abuzurile și problemele generate de guvernarea PAS.
- Una din marile necunoscute/surprize ale acestor alegeri vă rămâne structura votanților care s-au prezentat la vot. La fiecare alegeri eram obișnuiți să auzim discursul că bătrânii au decis soarta alegerilor, viitorul nostru etc. La fiecare alegeri naționale, ponderea celor de peste 55 de ani a crescut până la 44% din total votanți. De această dată, surpriză, bătrânii au fost doar 34%. Unde sunt acești alegători și de ce nu au ieșit ei la vot? Va rămâne o mare necunoscută acest lucru. Ar fi schimbat prezența lor rezultatul? Au fost ei o parte importantă a indecișilor? Au fost ei o parte a electoratului Șor care nu au mai venit la vot derutați de șirul de evenimente?
- Votul util – eforturile de campanie în această direcție cred că au fost considerabile. Narativele distribuite la nivel de persoană au fost bune și numeroase. Iar pentru asta trebuie resurse. Pe de o parte, PAS a avut toată puterea, toate instituțiile, controlul media, toate notorietățile publice pe care și le-au dorit și resurse financiare pentru promovare masivă. Pe de altă parte, au fost banii rușilor.
- Diaspora a întors din nou rezultatul înregistrat pe teritoriul Moldovei și asigură majoritatea pentru PAS. În condițiile unei migrații accelerate în ultimii 4 ani, lucruri confirmate și de BNS, în condițiile în care migrația afectează mai ales grupele active de vârstă (cei sub 45 de ani), în condițiile în care cei de peste 55 de ani s-au prezentat cu 10% mai puțin la vot decât la alte alegeri, iată că prezența la vot pe intern a crescut și a crescut tocmai în rândul tinerilor și adulților: în 2021 au fost 1.268 milioane, în 2024, la tur 1, au fost 1.307, iar acum în 2025 – 1,327 milioane alegători care au votat pe teritoriul Moldovei.
Așadar, analizând cifrele, putem constata o prezență mai mare la vot pe teritoriul Moldovei pe fondul unei migrații accelerate (știu, unii zâmbiți, dar astea sunt cifrele). Mai mult chiar, acum s-a schimbat considerabil structura pe vârste a celor care participă la vot și, în ciuda migrației care afectează grupele de vârstă active, la vot pe teritoriul Moldovei se prezintă cu 10% mai mulți tineri și adulți.
Așadar, votanți noi, diferiți față de cei de la alte alegeri, votanți pe care probabil fricile legate de Rusia/război i-au motivat să iasă la vot. Cum altfel s-ar putea explica rezultatele PAS în raioanele de Nord și Sud, câștigate uneori în premieră și la scoruri uneori mai ridicate decât la parlamentarele anterioare.
Numărul de secții de vot din diasporă a crescut de la 139, pentru alegerile parlamentare din 2021, la 231, pentru alegerile prezidențiale din 2024 și la 301 secții în 2025.
Evoluția numărului de votanți în diasporă a fost 212 mii în 2021, 327 mii în 2024, iar, în 2025, doar 280 de mii, deși au fost mai multe secții de vot, deși PAS a făcut o campanie legată de direcția pro-europeană, deși sperietorile legate de Rusia au fost tirajate și au funcționat la maxim. Aici eu nu am o explicație rațională. Pot menționa doar faptul că, la alegerile de acum, partidele de opoziție au avut observatori în secțiile din diasporă, lucru care nu s-a întâmplat la alegerile prezidențiale din 2024.
Am totuși un lucru pe care l-aș putea explica, mai degrabă expune – în 15 ani, ideea parcursului european a câștigat mulți adepți în Moldova și asta este incontestabil, chiar dacă și organizarea și rezultatul la referendum au fost cum a fost.
Pe măsură ce cetățenii Republicii Moldova au devenit tot mai pro-europeni, migrația a crescut și toți mai mulți moldoveni au ales să plece dintr-o țară guvernată de pro-europeni, în care statisticile legate de sărăcie și migrație au atins cifre record. Așadar, n-au plecat cu siguranță de bine de acasă, dar, odată ajunși în diasporă, au mers la vot și au susținut PAS sau Mai Sandu în proporții de peste 70%-80%.
Fiecare e liber să analizeze și să interpreteze asta în fel și chip. Eu am încercat doar să expun niște cifre, atitudini și comportamente. Cred că este o mare nevoie de a investi resurse în studii care să vizeze diaspora, pentru a o înțelege.
- La modul serios, fără nici o glumă, studiile sociologice din Moldova ar trebui să acorde o atenție mult mai ridicată temerilor populației, pentru că acestea determină mecanisme și intenții de vot în masă. Și într-o parte și în alta. E o lecție învățată și asumată de mine. Următorul nostru sondaj ar trebui să se cheme „Barometrul fricilor, spaimelor și manipulărilor”.
