Sunt oligarhi cu notorietate, fugari din fața brațului lung al legii, activi în politica de peste Prut pentru că sunt legați ombilical de anumite partide sau entități politice din Republica Moldova. Speră să influențeze decisiv rezultatul alegerilor parlamentare din 28 septembrie și să deraieze țara de pe traiectoria europeană.
Dați în urmărire internațională, Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc, sau Veaceslav Platon s-au adaptat noi realități și nu au renunțat la dorința de a avea putere.
„Ziarul de Gardă” a publicat un articol prin care detaliază modul de operare a acestora, de la susținerea unor partide efemere, promovarea dezinformării, sau diverse campanii de manipulare.
Ei se folosesc de finanțări dubioase, prin firme „paravan” și rețele offshore, sau cash neimpozitat. Astfel, sprijină opoziția pro-rusă și alimentează proteste, respectiv reușesc să promoveze pro-europeni de fațadă.
Ilan Șor
Jurnaliștii de la „Ziarul de Gardă” au detaliat cum, în 2022, Ilan Șor, fugar la Moscova, a finanțat proteste anti-guvernamentale, chiar după invazia rusească din Ucraina. Reporterii s-au infiltrat în grupul de manifestanți ai Partidului Șor și au documentat felul în care au fost organizați, respectiv logistica de care beneficiau. Concret, au fost documentate metode prin care protestatarii primeau și erau transportați.
Episodul s-a repetat în 2024, când jurnaliștii de la aceeași publicație au reușit să se infiltreze în rețele lui Ilan Șor, iar timp de trei luni, au documentat cu camera ascunsă recrutările făcute de pro-ruși.
Partidul Șor a fost interzis în 2023, iar la scurt timp au început să apară fel și fel de formațiuni, care au preluat mesajul și ideologia predecesorului. Este vorba despre „Renaștere”, „Șansă” sau „Victoria”.
Toate acestea au beneficiat de sprijinul susținătorilor formațiunii „Șor”, bazându-se pe electoratul clasic, pensionarii, încercând totodată să apeleze și la alte categorii noi, precum tinerii, sau cei nehotărâți.
Ele nu vor putea participa însă la alegerile parlamentare, nici separat, nici în bloc, în urma unei decizii a Comisiei electorale Centrale (CEC).
Vladimir Plahotniuc
Fostul șef al Partidului Democrat din Moldova a fugit din țară în 2019. În ciuda acestui aspect, el a rămas conectat la diverse contracte bănoase cu statul, prin diverși intermediari.
Echipa de la „Rise Moldova” a realizat o anchetă prin care a arătat cum Plahotniuc continuă să obțină beneficii din relația cu autoritățile. Este vorba despre, spre exemplu, despre „fabrica de pașapoarte”, o rețea prin care erau emise documente de identitate care încălcau procedurile legale.
Totodată, în 2023, cei de la „Institute for War&Peace Reporting” au publicat un articol, „The Cashier in Dubai”, prin care se prezenta informația că 135 de plăți, între 2014 și 2019, care erau destinate Agenției Serviciilor Publice, au ajuns de fapt la Plahotniuc prin firme offshore din Emiratele Arabe Unite sau Cipru.
Mai multe canale TV, care au fost deținute de fugar, au fost sancționate și apoi închise. Cu toate acestea, ele își continuă activitatea în mediul online, modificându-și numele.
„Radio Moldova” a scris, în 2024, despre faptul că Plahotniuc s-a întâlnit cu nimeni altul decât șeful adjunct al Administrației prezidențiale a Rusiei, Dmitri Kozak. Moldoveanul ar fi cerut sprijin pentru a reveni în politica de la Chișinău.
În luna iulie, Plahotniuc a fost reținut în Grecia de către autoritățile elene, care l-au arestat preventiv pe o perioadă de 40 de zile. Pe 24 iulie, Procuratura Generală a Republicii Moldova a depus o cerere de extrădare din Grecia, asupra căreia instanțele elene nu s-au pronunțat încă.
Anchetatorii greci au descoperit mai multe documente folosite de fugar, cu identități diferite, prin care fenta astfel mandatul internațional emis pe numele său. Tocmai din acest motiv, autoritățile de la Chișinău și Interpolul nu au putut confirma vizitele din străinătate efectuate de Plahotniuc din ultimii ani.
Conform informaților apărute în presă, este vorba despre documente false din Vanuatu, Irak, Ucraina, România, Bulgaria, Rusia sau Mexic.
Veaceslav Platon
Sancționat de țări precum Canada, condamnat la 24 de ani de închisoare în Rusia, în dosarul Laundromat (unde este implicat și Plahotniuc), Veaceslav Platon se află în prezent în Marea Britanie.
De acolo, el duce o campanie foarte activă în mediul online și este o prezență constantă pe internet. Recent, și-a lansat și Partidul „Fenix” Moldova, prin care speră să recapete influență la Chișinău. În ciuda acestui lucru, el nu s-a întors în Moldova, din teama de a nu fi arestat.
Platon este celebrul autor al inițiativei de indexare a pensiilor, în 2023. Atunci, el a făcut apel la pensionarii basarabeni de a da în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale, pentru o indexare deplină cu rata inflației a veniturilor acestora.
Era o formă de a presiune pe guvernul PAS și președinta Maia Sandu. Se pare însă că intenția reală din spatele manevrei a fost să obțină datele personale ale pensionarilor, în beneficiul partidului pe care l-a fondat în 2024.
În martie, Platon a fost arestat în Regatul Unit, fiind supus mai multor măsuri de restricții, inclusiv predarea documentelor prin care ar fi putut călători. Pe 24 iulie, acesta a plătit o cauțiune în valoare de 330.000 de lire sterline și a fost eliberat temporar. Autoritățile de la Chișinău au făcut și în cazul acesta o cere de extrădare, care rămâne încă în pronunțare la Londra.
Pericole
Deși există cerei de extrădare în Moldova, atât Plahotniuc, cât și Platon fiind „la cheremul” unor țări pro-occidentale, există încă multă incertitudine legată de soarta acestora.
Aceștia continuă să „joace activ” pe scena politică și promovează agenda unei țări invadatoare, care, nu de puține ori, a trimis drone care au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova. În plus, acțiunile concertate de război hibrid, anume atacuri cibernetice și campanii de minciuni grosolane au destabilizat societatea de peste Prut și vor continua să producă astfel de efecte.
Foarte probabil, va exista o intensificare a activității până în alegeri, inclusiv din partea acestor oligarhi fugari reținuți peste hotare, care ar putea chiar să „își joace ultima carte”.
