Zilele trecute, Los Angeles a devenit scena unor confruntări violente între manifestanți și autorități. Oamenii s-au adunat pentru a-și exprima nemulțumirea față de United States Immigration and Customs Enforcement (ICE), agenția guvernamentală care se ocupă de combaterea imigrației ilegale. Odată cu revenirea la putere a lui Trump, raidurile agenților de la ICE au devenit tot mai ample și tot mai frecvente.
Noi proteste au loc în Statele Unite, mai ales în rândul comunității hispanice, care se simte direct amenințată de intervențiile polițiștilor de la ICE. De la învestirea lui Trump, aproape 140 de mii de oameni au fost deportați de actuala administrație pe motiv că ar fi venit ilegal în Statele Unite.
ICE este „vârful de lance” al întregii operațiunii, ei fiind un organ special, menit să contracareze fenomenul imigrației ilegale. Agenția este condusă în prezent de Todd Lyons, director interimar, numai că ea de fapt se supune lui Tom Homan, „țarul pentru protejarea granițelor” (adică un fel de coordonator pe acest subiect), desemnat în poziția specială chiar de către președinte.
Oficial, Homan este Director Executiv Asocial de Operațiuni la ICE, dar el „dictează” strategia și modul de lucru al agenției. Acum două săptămâni, i-a cerut personal lui Trump remanierea mai multor angajați de la ICE, pe motivul că nu corespund cerințelor sale, iar președintele s-a conformat.
De altfel, încă din noiembrie, când a fost nominalizat pentru a fi „țar”, el a devenit „fața” întregului efort de localizare, expulzare și contracarare a persoanelor și rețelelor de imigranți ilegali. Drept dovadă, Homan a apărut constat la televiziunile americane, în special Fox News, detaliind cum se va proceda, sau apărând agenții ICE.
Inclusiv zilele acestea, în contextul violențelor din Los Angeles, a avut nenumărate intervenții „pe micile ecrane” cu scopul de a-i ataca pe protestatari și susținătorii lor. El a cerut inclusiv arestarea lui Gavin Newsom , guvernatorul Californiei, și a lui Karen Bass, primărița din LA, dacă ei „îndrăznesc” să interfereze cu autoritățile federale pentru combaterea imigrației.

Tom Homan
„Paie pe foc”
Valul de proteste la nivel național s-a „ridicat” încă din primele zile ale celui de-al doilea mandat al actualului președinte. La manifestații deseori au putut fi văzute steaguri ale țărilor din America Latină, din rândul cărora au fost deportați cei mai mulți oameni în ultimele săptămâni.
Deși comunitatea hispanică este cea vizată în principal, nu doar membrii acesteia au ieșit în stradă, ci și susținătorii altor cauze considerate a fi de stânga li s-au alăturat, precum mișcarea pro-palestiniană.
Episodul de la Los Angeles a început vinerea trecută, când ICE a făcut percheziții în mai multe cartiere din Los Angeles pentru a aresta mai mulți suspecți implicați în presupuse rețele de traficare a imigranților ilegali.
Au urmat apoi ciocniri între oamenii care au ieșit pe stradă să își exprime nemulțumirea și poliția din Los Angeles, care a făcut nu mai puțin de 100 de arestări.
Epicentrul confruntărilor a fost în preajma Centrului Metropolitan de Detenție din Los Angeles, în zona centrală a orașului. Acolo, poliția a folosit spray lacrimogen și grenade „flashbang” pentru a dispersa manifestanții, care blocau mai multe străzi.
În următoarea zi, Trump a convocat Garda Națională, o structură compusă din rezerviștii forțelor armate, care poate fi chemate pentru anumite feluri de misiuni. Deși teoretic ea funcționează ca o „anexă” a armatei, deseori este folosită în SUA pe post „jandarmerie”.
De regulă, există un detașament de Garda Națională pentru fiecare stat și teritoriu în parte a SUA, care primește ordini de la guvernatorului statului respectiv cu privire la detașări sau mobilizare.
Gavin Newsom, guvernatorul Californiei s-a opus convocării de către Trump a Gărzii Naționale, pe motivul că poliția din Los Angeles poate gestiona criza, iar aducerea acelor trupe la proteste nu ar face decât să încingă spiritele.
Republicanul de la Casa Albă nu l-a ascultat pe rivalul său politic, guvernatorul democrat din cel mai populat stat al Americii, și chiar a amenințat că îl arestează pe Newsom.
Acesta a contraatacat, iar procurorul general al Californiei a depus o cerere la Curtea Supremă de a constata ilegalitatea acțiunilor lui Trump de a convoca Garda Națională în ciuda opoziției guvernatorului.
Pentru Gavin Newsom, situația actuală reprezintă un moment excelent de a se profila drept principalul opozant al actualei administrații, în contextul în care democratul își dorește să candideze la prezidențialele din 2028 și are nevoie de capital politic pentru a câștiga alegerile interne din acel partid. Până acum, Newsom se clasează în mod constant în afara primilor doi în sondajele pentru cursa de nominalizare a democraților.
Legea insurecției
După mobilizarea Gărzii Naționale, Pete Hegseth, secretarul pentru Apărare, a amenințat că dacă „spiritele nu se vor calma”, atunci s-ar putea apela inclusiv la trimiterea soldaților.
Ideea a fost vehiculată de Trump și în primul său mandat, atunci când au avut loc protestele Black Lives Matter, de o amploare mare. Șeful statului major american de atunci, generalul Mark Milley, s-a opus mișcării, ceea ce i-a atras antipatia președintelui american.
Acum, la 4 ani de la acel moment, președintele american recurge la o astfel de măsură și decide relocarea a 700 de pușcași marini la Los Angeles care li se vor alătura celor 2000 de trupe din Garda Națională.
Momentan, aceștia nu pot lua parte în acțiuni și misiuni destinate poliției decât dacă președintele invocă „legea insurecției”, o formă de stare de urgență pentru situații de rebeliune.
Un oficial american a declarat pentru „Politico” că pușcașii marini vor avea în principal sarcini de a sprijini Garda Națională cu logistica.
Conform unei legi din 1878, forțele armate nu pot participa la operațiuni de „law enforcement”, anume asigurarea și menținerea a ordinii publice, care intră în atribuțiile destinate poliției.
Excepția este desigur „legea insurecției”, despre care Trump a vorbit în mai multe rânduri că ar putea-o folosi pentru a gestiona situația. Aceasta este un act legislativ diferit de cel invocat de Trump pentru a putea el mobiliza trupele Gărzii Naționale, fiind astfel o excepție de la regula conform cărora doar guvernatorul poate comanda Garda. Numai Richard Nixon a mai apelat la prevederea respectivă legată de Garda Națională.
O extindere a protestelor?
Administrația republicană se teme de manifestații și în celelalte metropole din Statelor Unite, unde se află populații mari de hispanici, care au vizate de raiduri ale ICE.
Momentan, protestele s-au extins și la San Francisco, tot în California, orașul fiind considerat a fi „bastionul” stângii americane. Mitingul de acolo a fost însă unul pașnic, până acum, dar rămâne de văzut dacă va rămâne așa, odată cu mobilizarea pușcașilor marini, care este un semnal clar din partea echipei Trump.
Surse din cadrul administrației americane au vehiculat inclusiv posibilitatea trimiterii pușcașilor marini și în eventualitatea unor proteste pe Coasta de Est, spre exemplu la New York, sau Atlanta.
Așadar, echipa prezidențiale se așteaptă la o intensificare a manifestaților și au transmis totodată că sunt pregătiți pentru această posibilitate. De cealaltă parte, democrații acuză conducerea țării că „pune paie pe foc” și nu face decât să înrăutățească situația.


















