Mult așteptata discuție dintre președintele american și cel rus a avut loc ieri. În săptămânile trecute părea că Donald Trump este de acord cu presarea Kremlinului și impunerea unor noi sancțiuni pentru a forța Moscova să agreeze o încetare a focului și să vină apoi la masa negocierilor. Acum, după declarațiile de după apelul telefonic, SUA par mai degrabă că se îndreaptă spre o retragere din rolul său de intermediar.
În timpul discuțiilor de la Istanbul de săptămâna trecută, dintre delegațiile Ucrainei și Rusiei, Donald Trump făcea o afirmație care fost preluată de presa internațională. Aflat la bordul aeronavei Air Force One, în drum spre Emiratele Arabe Unite, liderul american le-a spus jurnaliștilor că „nimic nu se va întâmpla până când nu mă voi întâlni să discute cu Putin.”
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, i-a dat dreptate președintelui american, cu toate acestea nu a oferit nicio informație cu privire la o eventuală întrevedere. De la preluarea mandatului, s-a tot vorbit despre un tête-à-tête între Trump și Putin. Până acum, cei doi au avut doar conservații telefonice.
Acum două weekend-uri, Emmanuel Macron, Keir Starmer, Friedrich Merz și Donald Tusk au vizitat Kievul. De acolo, președintele francez l-a sunat pe Trump care și-a dat aprobarea pentru planul europenilor de a cere Kremlinului o încetare imediată a focului, sau altfel vor impune sancțiuni suplimentare.
Putin a cerut însă negocieri directe cu ucrainenii, fără o sistare a luptelor pe front, iar Trump s-a exprimat în favoarea acestora. Zelenski a acceptat și el, fiind presat de Casa Albă.
Până la urmă, discuțiile care au avut loc la Istanbul, săptămâna trecută, nu s-au dovedit a fi eficiente. Șeful de Kremlin nu s-a mai prezentat, iar diplomații ruși au venit iar cu cereri exagerate, ca armata Ucrainei să se retragă din zone pe care forțele Moscovei nu au reușit să le cucerească. Acesta a fost contextul în care a avut loc apelul lui Trump cu Putin
SUA pare a amenința iar cu retragerea din procesul de pace
În urma conversației, cei doi președinți au oferit fiecarecâte o reacție pentru presă. Putin a lăsat de înțeles că ar vrea să lucreze cu partea ucraineană pentru ajungerea la un memorandum, fără a fi de acord însă cu oprirea de îndată a ostilităților. Practic, Kremlinul continuă să dea aparența că este în căutarea păcii, fără a face însă pași concreți în această direcție.
Liderul rus a insistat totodată că nu va accepta încetarea imediată a focului și a repetat că este nevoie să fie eliminate rădăcinile, cauzele profunde care au dus la conflictul militar. Limbajul acesta a fost interpretat de mulți analiști ca fiind de fapt o formă voalată de a spune că își dorește controlul politic asupra întregii Ucraine, ba chiar a Europei de Est.
De cealaltă parte, Trump a descris cel de-al treilea apel telefonic avut cu Putin de la revenirea la Casa Albă drept „foarte bun”. O afirmație a sa a părut să indice posibilitatea ca SUA să „facă pasul” înapoi. Mai exact, Trump a spus că cele două țări trebuie să negocieze direct, întrucât „ele cunosc cel mai bine detaliile pe care nimeni altcineva nu are cum să le știe.”
Republicanul a făcut apoi apel la noul Suveran Pontif pentru a media negocierile. A precizat că Vaticanul s-a arătat disponibil de a găzdui următoarea rundă de discuții între ucraineni și ruși, la care a adăugat: „Să înceapă acest proces!”
Așadar, impresia pe care a lasat-o președintele SUA este aceea că „îi oferă ștafeta” Papei Leon al XIV-lea, conaționalul său, pentru a încerca să găsească o soluție. Fostul cardinal Robert Prevost a făcut apel la pace în mai multe rânduri, după ce a fost înscăunat la Vatican.
Cel mai îngrijorător pare a fi însă apetența lui Trump de a se reconecta economic cu rușii după încheierea războiului, ceea ce ar permite Kremlinului să își „reumple” visteria secată de efortul de susținere a forțelor militare. În concret, le-a spus rușilor că își dorește ca SUA să facă comerț pe scară largă cu Rusia odată ce „baia de sânge” se va opri. A postat apoi pe Truth Social despre „oportunitatea Rusiei de a crea multe joburi și a se îmbogăți.”
Iuri Ușakov, consilierul politic al lui Putin pe probleme externe, a catalogat vorbele lui Trump drept „pline de emoție”, prin care își manifesta speranța de a vedea o relație economică foarte solidă între SUA și Rusia.
Așadar, Washingtonul și Moscova ar urmări o îmbunătățire a relațiilor după finalizarea negocierilor, iar unul dintre pașii următori ar fi un nou schimb de prizonieri. Fiecare ar urma să elibereze nouă persoane.
Trump a vorbit și cu Zelenski
Tot ieri, președintele SUA a avut o convorbire telefonică și cu omologul său ucrainean. Zelenski a făcut pe urmă mai multe comentarii prin intermediul unui comunicat.
Liderul ucrainean i-a repetat lui Trump că nu își va retrage trupele de pe propriul lor teritoriu, iar țara sa nu va ceda la niciun ultimatum al Rusiei. Zelenski a calificat momentul în care ne aflăm drept unul „definitoriu”, unde lumea va putea vedea dacă liderii mondiali pot „să aducă o încetare a focului și o pace reală, pe termen lung.”
A urmat apoi un alt apel telefonic între șefii de stat europeni și Trump, la care s-a alăturat și Zelenski. Ucraineanul a insistat asupra ideii că Rusia doar „încearcă să tergiverseze războiul.”
Trump a ezitat să ofere prea mult detalii din conversația avută cu ucraineanul. El s-a rezumat la a spune că „Ucraina poate beneficia enorm de pe urma comerțului, în efortul său de reconstrucție.”
Zelenski a ținut și o scurtă conferință de presă în urma discuțiilor. Acolo, a dezvăluit că europenii urmează să impună noi sancțiuni asupra Rusiei, însă nu este așa de sigur dacă și SUA va proceda la fel.
„Trebuie să știm pe cine ne putem baza. Urmează să vină un pachet de sprijin de la europeni și va fi unul consistent. Cât despre cel din Statele Unite, asta este o poveste diferită.”
Uniunea Europeană a anunțat noi măsuri luate asupra Rusiei. Este al 17-lea „val” de sancțiuni. Kaja Kallas, înaltul reprezentant al UE în domeniul externelor, a menționat că noul pachet este destinat inclusiv să țintească peste 200 de nave a „flotei din umbră” a Rusiei, pe care o folosesc pentru a evita sancțiunile internaționale. Totodată, un al 18-lea set de măsuri restrictive este în acest moment creionat, urmând a fi anunțt în curând.
