Ce se întâmplă când artista nu există, dar are milioane de vizualizări? Când vocea este sintetică, chipul e generat de algoritmi, iar publicul o tratează ca pe o vedetă reală? „Lolita Cercel” nu este doar un experiment tehnologic viral, ci un test pentru dreptul de proprietate intelectuală: poate legea, construită în jurul autorului uman, să țină pasul cu artiștii creați de inteligența artificială?
Dincolo de fascinația publicului, miza este una foarte concretă – cine controlează identitatea, cine încasează veniturile și cine răspunde juridic atunci când creația nu mai aparține unui om, ci unei arhitecturi digitale.
Apariția artiștilor virtuali generați cu ajutorul inteligenței artificiale reprezintă una dintre cele mai vizibile transformări ale industriei creative digitale. „Lolita Cercel”, artistă AI activă pe TikTok și alte platforme sociale, ilustrează perfect această mutație: nu vorbim doar despre melodii sau videoclipuri, ci despre o identitate artistică recognoscibilă, cu public, notorietate și potențial economic.
Din punct de vedere juridic, fenomenul ridică o întrebare fundamentală: cum poate fi protejată o „artistă” care nu este o persoană? Răspunsul pornește de la o regulă clară a dreptului român și european – autorul unei opere poate fi doar o persoană fizică. Inteligența artificială, ca sistem tehnologic, nu poate fi titular de drepturi de autor, întrucât nu are personalitate juridică, nu manifestă voință și nu poate exercita drepturi morale. În consecință, creațiile generate de AI nu sunt protejate „automat” prin drept de autor.
Totuși, protecția juridică nu este exclusă. Ea devine posibilă în măsura în care există o contribuție creativă umană reală și identificabilă: conceperea personajului, direcția artistică, selecția și editarea output-urilor generate de AI, aranjamentul muzical sau montajul vizual. Dreptul de autor tinde astfel să protejeze deciziile creative ale omului, nu autonomia algoritmului.
În practică, însă, protecția centrală a unui fenomen digital precum „Lolita Cercel” nu este doar dreptul de autor, ci și dreptul mărcilor. Numele, logo-ul și elementele distinctive pot fi înregistrate ca marcă, oferind titularului drepturi exclusive și instrumente rapide împotriva clonelor digitale, conturilor false sau exploatării comerciale neautorizate. Marca devine, în acest context, parte a coloanei vertebrale a monetizării și a controlului reputațional.
Un rol important îl joacă și drepturile conexe, în special cele ale producătorilor de fonograme și videoclipuri. Chiar dacă statutul operei ca „operă protejată” este discutabil, fixarea, producția și distribuția conținutului audio-video generează drepturi conexe solide, esențiale în economia platformelor de streaming și social media.
Nu trebuie ignorată nici zona concurenței neloiale. În mediul digital, identitățile AI sunt ușor de copiat, iar practicile de inducere în eroare, parazitism reputațional sau confuzie intenționată devin frecvente. Legislația oferă mecanisme de sancționare a acestor comportamente, chiar și în lipsa unei protecții clasice prin drept de autor.
În plus, noile reglementări europene privind inteligența artificială introduc obligații de transparență pentru conținutul generat sau manipulat prin AI. Pentru un proiect precum „Lolita Cercel”, etichetarea clară a naturii artificiale a identității nu este doar o cerință de conformitate, ci și un instrument de prevenție juridică și de consolidare a încrederii publicului.
În concluzie, „Lolita Cercel” nu destabilizează doar conceptul tradițional de autor, ci rearanjează ierarhia instrumentelor de protecție juridică. În economia atenției, artistul AI funcționează mai degrabă ca un brand decât ca un autor clasic, iar marca, drepturile conexe și regulile concurenței neloiale devin mai eficiente decât copyright-ul pur. Transparența privind artificialitatea conținutului nu mai este opțională, ci parte integrantă a guvernanței juridice și reputaționale.
În acest context, apelarea la specialiști în proprietate intelectuală devine un pas firesc. EUIPO sprijină IMM-urile cu sediul în UE în vederea înregistrării de mărci, brevete, desene și modele cu fonduri europene, prin acordarea unui voucher, care se acordă după principiul ”primul venit, primul servit”. Prin SANDU și Asociații IP Attorney voucherul se poate obține gratuit. (Rubrică realizată cu sprijinul „Sandu și Asociații IP Attorney”)
