România a intrat în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului, culminând cu un minus de 1,9% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul anterior, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Deși pe întreg anul 2025 creșterea economică apare la 0,6%, definiția economică este clară: două trimestre consecutive de contracție înseamnă recesiune.
Această evoluție nu este rezultatul unui șoc extern major, cum a fost criza financiară din 2008, ci consecința unui cumul de decizii interne. Recesiunea actuală este, în mare măsură, construită, consideră economistul Radu Georgescu, managing partner la CFO Network.
Politica fiscală prociclică: frână într-un moment greșit
El menționează că, în 2025, statul a majorat aproape generalizat taxele (impozite mai mari, ajustări de contribuții) ceea ce a însemnat presiuni suplimentare pe companii și consumatori.
„Încasările bugetare au crescut cu 54 de miliarde lei față de 2024. Din perspectivă contabilă, pare un succes. Din perspectivă economică, este o frână aplicată într-un moment în care economia deja încetinea.
Orice creștere de taxe reduce venitul disponibil al populației și marjele firmelor. Când fluxul monetar scade, scade consumul. Când scade consumul, scade producția. România a înregistrat în semestrul II 2025 cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană și cea mai abruptă scădere a consumului. Căderea consumului a fost comparabilă cu anul 2010”, spune Georgescu.
Economia românească rămâne dependentă structural de cererea internă, avertizează el. Lovind consumul prin taxe, într-un context de inflație ridicată, efectul a fost aproape inevitabil: contracție.
Cheltuieli publice în creștere: dezechilibrul structural rămâne
În paralel, cheltuielile curente au crescut cu 79 de miliarde lei. Diferența dintre venituri suplimentare și cheltuieli suplimentare a fost de aproximativ 25 de miliarde lei. Ceea ce înseamnă că statul a extras mai mult din economie, dar a cheltuit mai mult decât a colectat.
Această combinație este problematică, punctează Radu Georgescu, deoarece pune presiune pe sectorul privat, iar deficitul persistă. „Ajustarea nu s-a făcut prin reformă structurală, ci prin fiscalitate crescută și menținerea unor rigidități bugetare”, explică el.
Deficitul și realitatea contabilă
În spațiul public s-a vorbit despre reducerea deficitului ca despre o reușită majoră. Cu toate acestea, structura veniturilor ridică semne de întrebare. În 2025 au fost raportate 22 de miliarde lei fonduri nerambursabile, inclusiv din PNRR.
Datele publice ale Comisia Europeană indică însă că sumele efectiv încasate în 2025 au fost mult mai reduse, diferența provenind din înregistrarea contabilă a unor avansuri anterioare. „Legal, este permis. Economic, nu schimbă realitatea de fond: deficitul structural rămâne ridicat”, spune economistul.
Secvența care a dus la recesiune
Între 2023 și 2025 s-a conturat o succesiune periculoasă:
- deficite mari și expansiune bugetară;
- creșteri de taxe pentru a acoperi dezechilibrul;
- inflație persistentă;
- scădere a consumului;
- costuri ridicate de finanțare.
Rezultatul a fost contractarea producției, scăderea investițiilor private și recesiune tehnică.
„Problema centrală nu este doar nivelul taxelor sau al cheltuielilor, ci sincronizarea măsurilor. Taxele au crescut într-o economie fragilizată. Ulterior s-a vorbit despre reducerea cheltuielilor într-un context deja recesiv.
Într-o fază descendentă a ciclului economic, ajustările bruște pot adânci contracția. Fără o strategie coerentă de consolidare graduală și reforme structurale reale, economia rămâne prinsă între austeritate și deficit”, subliniază Radu Georgescu.
Factorul psihologic
Economia funcționează și pe încredere, avertizează el. „În 2024-2025 discursul oficial a fost adesea optimist, în contrast cu percepția populației afectate de inflație și scăderea puterii de cumpărare. Când percepția și mesajul instituțional diverg, consumul și investițiile sunt primele afectate. Încrederea este multiplicator economic. Lipsa ei accelerează recesiunea”.
În opinia sa, recesiunea tehnică confirmată de INS poate fi doar începutul unei perioade de ajustare mai lungi. Evoluția din 2026 va depinde de trei elemente esențiale:
- corectarea reală a dezechilibrelor bugetare;
- stabilizarea costului finanțării prin creșterea credibilității;
- relansarea încrederii mediului privat.
„Fără reforme structurale și fără o strategie fiscal-bugetară coerentă, contracția riscă să devină mai profundă și mai durabilă. România nu traversează o criză globală. Traversează consecințele propriilor decizii”, consideră specialistul.
Moise Guran: „Economia reală explică radicalizarea României”
România nu a intrat pur și simplu în recesiune tehnică. Potrivit jurnalistului economic Moise Guran, știrea reală este alta: deteriorarea economiei din ultimii ani a creat terenul fertil pentru radicalizarea politică și socială a unei părți consistente din populație.
Moise Guran susține că problemele nu sunt de ieri, de azi. În opinia sa, economia a intrat într-o zonă periculoasă încă de la finalul anului 2022, într-un context pe care îl definește drept „stagflație” – creșteri de prețuri combinate cu frânarea producției.
Potrivit acestuia, realitatea economică ar fi fost mascată prin:
- împrumuturi masive,
- majorări consistente ale salariilor bugetarilor,
- creșterea artificială a consumului.
Datele revizuite de INS arată că România a intrat oficial în recesiune tehnică încă din 2024, nu în 2025, cum s-a sugerat inițial. Primele două trimestre din 2024 au fost, la recalculare, de scădere economică.
Creșteri salariale la stat, presiune pe privat
Moise Guran subliniază că în 2024 cheltuiala statului cu salariile bugetarilor a crescut cu 24%. În același timp, sectorul privat nu a beneficiat de creșteri similare, dar a resimțit din plin efectele inflației. „Celorlalți le-au crescut doar prețurile și insecuritatea”, afirmă analistul, susținând că dezechilibrul a generat frustrare socială și vulnerabilitate la mesaje populiste.
În această logică, radicalizarea unei părți din electorat – inclusiv succesul unor figuri controversate precum Călin Georgescu – nu ar fi doar rezultatul propagandei externe, ci consecința directă a degradării nivelului de trai și a sentimentului de nedreptate economică.
România, la limita ratingului „junk”
În contextul intrării în recesiune a economiei, Moise Guran face referire la nivelul ridicat al dobânzilor la care România s-a împrumutat în 2024. Deși agențiile de rating nu au retrogradat oficial țara la categoria „junk”, costurile de finanțare ar fi ajuns, în opinia sa, la niveluri apropiate de cele ale statelor cu risc ridicat.
Potrivit analistului, situația ar fi putut deveni critică în toamna anului trecut, existând riscul unor dificultăți serioase în plata salariilor și pensiilor, în lipsa unor măsuri de ajustare.
Moise Guran compară situația economică cu un incendiu care mocnește de ani de zile în podul casei. Politicienii ar fi minimalizat problema, în timp ce dezechilibrele s-au acumulat. În această interpretare, recesiunea tehnică este doar confirmarea statistică a unei realități resimțite deja de populație.
Analistul consideră că perioada următoare va necesita nu doar măsuri de stingere a crizei, ci și soluții de reconstrucție economică pe termen lung. În absența unor reforme reale, avertizează el, ciclul dezechilibrelor și al radicalizării ar putea reîncepe.
