Miercuri, 16 septembrie a.c., președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va dezbate Starea Uniunii Europene în 2026, împreună cu membrii Parlamentului European, reuniți în ședință plenară la Strasbourg. Dezbaterea va începe la ora locală 9.00 (10.00 ora României). Corespondentul „Independent news” se va afla la fața locului, pentru a vă oferi cele mai importante informații.
Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, va participa la dezbatere în calitate de invitat de onoare, iar joi se va adresa Parlamentului European.
În discursul său, Ursula von der Leyen este așteptată să prezinte impactul activității Comisiei din ultimul an și planurile pentru viitor. Comisia urmează să se concentreze asupra apărării și securității europene, a sprijinului continuu acordat de UE Ucrainei în contextul războiului de agresiune al Rusiei, a situației din Orientul Mijlociu, a strategiei UE de adaptare la o ordine mondială în schimbare, a competitivității, a locurilor de muncă și a prosperității durabile, a luptei împotriva schimbărilor climatice, a următorului buget pe termen lung al UE după 2027, a rezilienței democratice, a gestionării migrației și a modalităților de protejare a valorilor fundamentale ale UE.
Eurodeputații vor evalua activitatea Comisiei și planurile pentru anul următor, prezentându-și, în același timp, propriile priorități.
Dezbaterea anuală privind starea Uniunii le permite deputaților să controleze activitatea Comisiei Europene și să contribuie la orientarea politicii UE.
Context
Discursul privind starea Uniunii din 2026 se va desfășura pe fondul unor evoluții geopolitice critice. Cea mai presantă provocare a UE în acest sens rămâne al cincilea an al războiului de agresiune pe care Rusia îl duce în continuare împotriva Ucrainei și necesitatea aferentă de a menține presiunea asupra Rusiei, inclusiv prin cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva acestei țări.
În ultimele săptămâni, Rusia și-a intensificat campania de amenințări împotriva UE, afectând direct integritatea fizică a teritoriului NATO (încălcări ale spațiului aerian care au implicat Polonia și România).
O altă preocupare urgentă este riscul unui armistițiu fragil care ar putea expune UE la o nouă agresiune și la instabilitate pe termen lung pe flancul său estic. Strâns legată de aceasta este teama de o reducere a implicării SUA sub o administrație americană mai orientată spre tranzacții, ceea ce ar putea submina coeziunea NATO și slăbi sprijinul deja redus al SUA pentru Kiev.
Tensiuni transatlantice
În ciuda cadrului acordului comercial UE-SUA, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2026, tensiunile dintre partenerii transatlantici au persistat. Statele Unite au amenințat că vor impune tarife sau alt măsuri de retorsiune dacă țările UE mențin sau extind taxele pe serviciile digitale sau dacă UE impune amenzi în temeiul Legii privind piețele digitale (Digital Markets Act) firmelor tehnologice americane, în special giganților tehnologici precum Apple, Google, Meta și Amazon.
Orientul Mijlociu rămâne un alt focar critic. Conflictul în care este implicat Iranul afectează direct securitatea energetică a UE și piețele petroliere: perturbările reale sau potențiale ale rutelor maritime prin Strâmtoarea Hormuz și atacurile asupra rafinăriilor din Golf au determinat creșterea prețurilor și a inflației, cu efecte în lanț asupra creșterii economice și a bugetelor gospodăriilor din UE.
Acest conflict a intensificat, de asemenea, instabilitatea în Orientul Mijlociu, inclusiv în Liban, Siria, Irak și Yemen, ceea ce, la rândul său, ar putea genera noi valuri de deplasări forțate și migrație neregulată către UE și ar putea complica politicile UE în materie de migrație și azil.
Relațiile cu China
În plus, relațiile cu o China din ce în ce mai asertivă impun UE să gestioneze interdependența economică și reducerea riscurilor în sectoarele critice, aliniindu-se în același timp cu SUA în ceea ce privește tehnologia și
politicile de control al exporturilor.
Perspectiva unei noi extinderi a UE, în special către Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina, prezintă oportunități strategice, dar și provocări instituționale și bugetare, având în vedere necesitatea reformelor de preaderare și perspectiva unei UE mult mai mari și mai eterogene.
Creșterea slabă a PIB-ului, prețurile ridicate la energie și un decalaj de competitivitate tot mai mare față de SUA și China domină agenda economică, existând îngrijorări deosebite cu privire la inovare, productivitate și capacitatea
de a finanța tranzițiile ecologică și digitală la scară largă.
Rapoartele Draghi și Letta au evidențiat necesitatea unor investiții suplimentare substanțiale, raportul Draghi estimând această nevoie la 750 – 800 de miliarde de euro pe an. În același timp, normele fiscale, nivelurile datoriei și rezistența politică limitează cheltuielile publice și reformele. Creșterea cheltuielilor pentru apărare ridică întrebări importante cu privire la bugetele deja solicitate ale statelor membre, la repartizarea sarcinilor, la capacitatea industrială și la echilibrul dintre cheltuielile pentru apărare și investițiile sociale și climatice.
Aceste complicații economice ar putea fi abordate prin intermediul cadrului financiar multianual (CFM). Propunerea Comisiei privind Ciclul Financiar Multianual (CFM) 2028 – 2034, în valoare de aproape 2 trilioane de euro, prezentată pe 16 iulie 2025, a făcut obiectul unor negocieri dificile care nu au reușit încă să genereze o viziune comună pentru un buget al UE „orientat către politici”, potrivit unor analiști politici.
CFM final, rezultat al discuțiilor trilaterale dintre Parlament, Consiliu și Comisie, va indica dacă UE va reuși să-și mențină ambiția declarată de a face față viitoarelor provocări interne și externe.
Priorități
Pe lângă concentrarea asupra provocărilor geopolitice și interne ale UE menționate mai sus, care sunt interconectate, discursul privind Starea Uniunii din 2026 ar putea aborda cele șapte priorități stabilite în orientările politice ale președintei pentru Comisia Europeană (2024 – 2029), pe care le-a prezentat în ziua realegerii sale în funcția de președintă a Comisiei, în iulie 2024.
Orientările identifică șapte priorități principale pentru noua Comisie, menite să consolideze securitatea, prosperitatea și democrația UE.
1. Un nou plan pentru prosperitatea și competitivitatea durabilă a Europei
Prima prioritate se concentrează pe simplificarea mediului de afaceri, aprofundarea pieței unice,
punerea în aplicare a unui Pact industrial curat, stimularea adoptării tehnologiilor digitale, impulsionarea cercetării și inovării, rezolvarea deficitului de competențe și crearea de noi instrumente de investiții.
2. O nouă eră pentru apărarea și securitatea europeană
A doua prioritate vizează consolidarea capacităților de apărare ale UE, coordonarea investițiilor și îmbunătățirea pregătirii pentru situații de criză. Aceasta include sprijinul susținut acordat Ucrainei, dezvoltarea unei uniuni europene a apărării, extinderea cooperării cu NATO, investiții în inovarea în domeniul apărării și îmbunătățirea cadrelor de securitate cibernetică și internă.
3. Sprijinirea cetățenilor, consolidarea societăților și a modelului social european
A treia prioritate se concentrează pe îmbunătățirea echității sociale, a locurilor de muncă de calitate, a locuințelor la prețuri accesibile, a autonomizării tinerilor și a egalității, asigurându-se că nimeni nu este lăsat în urmă.
4. Menținerea calității vieții: securitatea alimentară, apa și natura
A patra prioritate urmărește elaborarea unei strategii cuprinzătoare pentru a proteja calitatea vieții în UE prin asigurarea securității alimentare și a aprovizionării cu apă, sprijinirea agriculturii și a pescuitului durabile, protejarea naturii și consolidarea rezilienței la schimbările climatice prin investiții țintite, inovare și pregătire pentru situații de criză.
5. Protejarea democrației UE
În cadrul celei de-a cincea priorități, orientările politice se angajează să protejeze democrația UE prin combaterea dezinformării, respectarea statului de drept, sprijinirea libertății presei și consolidarea participării cetățenilor pentru a apăra drepturile fundamentale și a consolida reziliența democratică în întreaga UE.
6. O Europă globală: valorificarea puterii și a parteneriatelor UE
A șasea prioritate vizează o UE mai asertivă și mai strategică, care apără democrația, sprijină Ucraina, promovează extinderea UE, consolidează parteneriatele globale, sporește securitatea economică și depune eforturi pentru consolidarea și reformarea sistemului multilateral în vederea abordării provocărilor geopolitice și financiare actuale.
7. Realizări comune și pregătirea Uniunii noastre pentru viitor
A șaptea prioritate solicită un efort comun din partea instituțiilor UE și a statelor membre pentru a pune în aplicare reformele, a raționaliza bugetul UE, a pregăti extinderea și a consolida guvernanța democratică, asigurându-se că UE este pregătită să facă față provocărilor viitoare.
Noi măsuri de consolidare a pregătirii pentru apărare a Europei
Miercuri vor avea loc voturile finale ale legislației menite să accelereze investițiile în domeniul apărării și să îmbunătățească capacitatea de reacție a UE la provocările de securitate.
Pachetul de propuneri legislative, care face parte din măsurile de simplificare ale UE „Omnibus V”, a fost convenit informal între eurodeputați și Consiliu în iunie 2026. Acesta este conceput pentru a accelera aprobarea autorizațiilor pentru proiectele din domeniul apărării și exportul de echipamente de apărare între țările UE.
Pachetul urmărește, de asemenea, să simplifice procedurile de achiziții publice în materie de securitate și apărare și cooperarea UE în materie de contracte de apărare, să se asigure că reglementările UE privind substanțele chimice țin seama în mod corespunzător de cerințele în materie de apărare și să simplifice punerea în aplicare a Fondului european de apărare (FEA).
O dezbatere în plen va avea loc marți după-amiază, voturile fiind programate pentru miercuri la prânz.
Protejarea democrației europene
Eurodeputații vor vota cu privire la recomandările de consolidare a rezilienței UE împotriva ingerințelor străine și a altor amenințări într-un mediu global din ce în ce mai ostil.
Marți, eurodeputații vor dezbate și vor vota un raport pregătit de comisia specială a Parlamentului European privind Scutul european pentru democrație (EUDS), care va prezenta recomandări concrete pentru protejarea instituțiilor democratice ale UE împotriva ingerințelor răuvoitoare, a atacurilor hibride și a campaniilor de dezinformare.
Proiectul de text sprijină crearea unei entități centralizate a UE pentru a combate aceste amenințări, subliniind că aceasta ar trebui să aibă un mandat și un buget clare.
Deputații subliniază, de asemenea, importanța protejării mass-mediei libere și independente, a aplicării normelor digitale existente și a reducerii dependenței de tehnologia controlată de entități din țări terțe în sectoarele critice. Raportul abordează protecția infrastructurii critice, suveranitatea digitală, reziliența societății civile și pregătirea civilă.
Deputații europeni identifică Rusia ca fiind principala amenințare la adresa integrității democratice a Europei, alături de Belarus, China, Iran și Coreea de Nord. Aceștia propun sancțiuni extinse împotriva facilitatorilor dezinformării și măsuri de protejare a integrității electorale, inclusiv clasificarea drept critică a infrastructurii electorale a Europei. Proiectul de raport solicită, de asemenea, o cooperare strânsă cu țările candidate și partenere.
Războiul hibrid: protejarea teritoriului, a securității și a infrastructurii UE
Marți, eurodeputații vor dezbate recentele atacuri hibride orchestrate de Rusia și interpușii săi împotriva statelor membre ale UE, cu șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas. Dezbaterea va fi urmată miercuri de votul asupra unui raport.
Textul, pregătit de Comisia pentru securitate și apărare, afirmă că intensitatea și amploarea atacurilor hibride împotriva UE au crescut semnificativ de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Atacurile hibride, inclusiv incursiunile cu drone, încălcările spațiului aerian, sabotarea infrastructurii critice și a cablurilor submarine, atacurile cibernetice, incendierea, comploturile de asasinare și instrumentalizarea migrației și a criminalității organizate.
Deputații europeni spun că aceste atacuri vizează nu numai să creeze haos și să destabilizeze statele membre ale UE, ci și să submineze integritatea democratică, să manipuleze procesele decizionale, să adâncească diviziunile politice și să slăbească coeziunea socială.
Aceștia solicită eforturi europene mai mari pentru a contracara astfel de tactici, a proteja active și infrastructuri vitale și a combate dezinformarea și manipularea informațiilor străine. Deputații subliniază că Europa trebuie să stabilească capabilități cibernetice suverane pentru detectare, atribuire și răspuns, inclusiv capabilități ofensive.
Raportul arată că Rusia – acționând direct sau prin interpuși – este cea mai gravă amenințare hibridă cu care se confruntă UE, recunoscând în același timp rolul tot mai mare al unor țări precum China, Iran și Coreea de Nord.
Abordarea impactului platformelor de comunicare socială asupra tinerilor
PE urmează să solicite joi platformelor de comunicare socială să interzică cele mai dăunătoare practici ce creează dependență și să atenueze impactul așa-numitului „design persuasiv”.
Raportul pe care eurodeputații îl vor vota în plen, pregătit de Comisia pentru cultură și educație, îndeamnă companiile să garanteze că utilizarea platformelor de comunicare socială – și a mediului online pe scară mai largă – este sigură pentru copii și tineri.
Pentru eurodeputați, abordarea impactului platformelor de comunicare socială asupra tinerilor necesită o strategie europeană integrată care să combine siguranța și protecția datelor personale din faza de design, siguranța implicită, designul adecvat vârstei și mecanismele de verificare a vârstei ce respectă în primul rând datele personale.
Aceștia solicită mai multă transparență în ceea ce privește sistemele algoritmice și o mai bună asigurare a respectării legislației UE existente. Potrivit textului, implicarea familiilor, a școlilor și a cadrelor didactice este esențială.
Alte puncte pe agenda Parlamentului European
- Necesitatea unui ajutor sporit din partea UE pentru Ucraina (dezbatere miercuri);
- Escaladarea situației din Orientul Mijlociu (dezbatere marți);
- Situația din Ceuta și protecția frontierelor externe ale UE (dezbatere marți, vot joi);
- Valuri de caniculă, secetă și incendii forestiere – pregătirea și răspunsul UE (dezbatere marți);
- Comercializarea certificatelor de emisii: stabilizarea pieței carbonului din UE și combaterea relocării emisiilor de dioxid de carbon (dezbatere luni, voturi marți);
- Glorificarea crimelor de război în Serbia (dezbatere marți);
- Îmbunătățirea sănătății cardiovasculare în UE (vot miercuri);
- Noul Cod vamal al UE pentru a face față creșterii comerțului electronic (dezbatere luni, adoptare marți);
- Strategia UE pentru tineret 2019-2027 (vot marți);
- Poziția Consiliului privind bugetul anual pentru 2027 (dezbatere miercuri);
- Actualizarea politicii comune a UE în domeniul pescuitului (vot joi);
- Curtea de Conturi: candidatul austriac (vot miercuri);
- Combaterea traficului de narcotice (vot joi);
- Rezoluții privind drepturile omului și democrația (Hong-Kong, Cuba, Zambia) (dezbateri miercuri, voturi joi);
- Legea privind achizițiile publice (dezbatere luni);
- Măsuri de liberalizare temporară a comerțului aplicabile produselor armene (vot marți);
- Numirea președintelui Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (vot marți);
- Numirea directorului executiv al Autorității Bancare Europene (vot marți);
- Rolul global al monedei euro (vot marți).
- Prezentarea pachetului privind mobilitatea echitabilă a forței de muncă (dezbatere marți);
- Instituirea Programului privind piața unică și vămile pentru perioada 2028-2034 (vot miercuri);
- Inegalitățile de gen în domeniul sănătății, în special în ceea ce privește condițiile specifice de gen (vot miercuri);
- Instrumentul pentru cooperarea în materie de securitate nucleară 2028-2034 (vot miercuri);
- Oprirea suprareglementării, degrevarea IMM-urilor: statele membre trebuie să pună în aplicare legislația UE fără a adăuga birocrație suplimentară (dezbatere miercuri);
- Impactul punerii în aplicare a Regulamentului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR) asupra IMM-urilor, sarcina administrativă a acestuia și provocările pentru piața unică europeană (dezbatere miercuri);
- Inundații devastatoare în Nepal (dezbatere miercuri);
- Programul de asistență pentru dezafectarea nucleară a centralei nucleare Ignalina din Lituania pentru perioada 2028-2034 (vot miercuri);
- Un plan al UE de criză a forței de muncă din domeniul sănătății: durabilitatea sistemelor de sănătate și a ocupării forței de muncă și a condițiilor de muncă în sectorul asistenței medicale (dezbatere și vot joi);
- Consolidarea rezilienței în materie de sănătate la nivel mondial în țările partenere (dezbatere și vot joi);
- Rolul standardelor sociale, economice și de mediu în protejarea concurenței loiale pentru toate produsele alimentare de origine acvatică și în îmbunătățirea securității alimentare (vot joi);
- Protejarea sănătății oamenilor împotriva substanțelor toxice (dezbatere joi).
