Deputatul USR, Allen Coliban, membru în Comisia special de control SRI, a reconstituit, din surse publice și informații proprii, toate ingineriile financiare ale lui Călin Georgescu, candidat independent la Președinție, în noiembrie 2024. El a publicat un serial pe canalul său de Youtube, intitulat [NECLASIFICAT]. Episodul 4 se intitulează: „Finanțarea: primul milion, escrocherii, imperiul cripto, cazinouri online”.
„Independent news” preia integral această producție video, care sintetizează foarte bine informațiile din surse publice, verificate independent și de publicația noastră.
„De unde au venit, de fapt, banii lui Cărin Georgescu?
Contorul pornește de la zero, exact ca declarația oficial: „Totul rămâne o chemare, nu o campanie electorală, așa cum știm deja, cu buget zero.”
Tranzacții imobiliare
Ascensiunea politică a lui Cărin Georgescu a fost fundamentată pe o imagine publică de intelectual ascetic detașat de interesele financiare ale sistemului, declarând venituri lunare de aproximativ 400 de euro.
În realitate, arhitectura sa financiară și ale originele în tranzacții imobiliare masive și profund atipice.
Pe 25 iulie 2011, Cristela Georgescu, soția candidatului, a înstrăinat o vilă de 126 de metri pătrați și un teren aferent de 533 de metri pătrați în localitatea Corbeanca, pentru suma de 4,27 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 1 milion de euro la acea dată. Proprietatea fusese achiziționată de Cristela Georgescu în 2006 pentru 250.000 de euro.
Grila notarială evalua imobilul la un preț minim de 100.000 de euro. Estimările agenților din imobiliar și ale vecinilor plasau valoarea reală de piață la maximum 200.000-250.000 de euro. Prețul încasat a fost de peste patru ori mai mare decât valoarea pieții.
Cumpărătorul? Hussein Ozgen, un afacerist de 73 de ani, identificat ca partener tradițional de afaceri și interpus de bază al grupării Mazăre – Constantinescu – Strutinsky. Grupare ai cărei lideri au fost condamnați ulterior la pedepse grele cu închisoarea pentru corupție și trafic de influență.
Mai mult, în doar patru luni după achiziția supraevaluată din Corbeanca, pe 10 noiembrie 2011, același Hussein Ozgen a cumpărat și un apartament de trei camere dintr-un bloc comunist din cartierul Titan.
De la cine? De la Aneta Georgescu, mama lui Călin Georgescu. Contra sumei de 100 de mii de euro. Tranzacția a inclus o clauză suspectă de uzufruct viager, permițându-i mamei candidatului să locuiască în continuare în apartamentul, teoretic vândut.
Banii au plecat imediat din țară. Sumele obținute din aceste tranzacții au fost transferate rapid în Austria.
Pe 5 iunie 2011, deci înainte de vânzarea vilei din Corbeanca, familia Georgescu a cumpărat un apartament lângă Viena, contra sumei de 110.000 de euro. Câteva luni mai târziu, pe 3 noiembrie 2011, au achiziționat o vilă în Alland, contra sumei de 410.000 de euro. Această proprietate avea să fie revândută în 2017 cu un profit de 950.000 de euro.
Pentru ca familia să se mute într-un alt imobil exclusivist, în Ganselsdorf, a achiziționat cu 530.000 de euro.
Și un detaliu final, care ridică semne uriașe de întrebare.
Vasile Dănuț Precup, fost partener de afaceri cu Călin Georgescu în firma Medisportserv SRL și la rândul său, un apropiat al trezorierului grupării, Sorin Strutinski, locuiește exact în vila din Corbeanca.
Vândută teoretic de soția lui Georgescu interpusului Ozgen cu 1 milion de euro, Precup a semnat un contract de comodat cu folosință gratuită, devenind proprietar în acte în anul 2016.
Candidatul antisistem a vândut o proprietate la de patru ori prețul pieții către un interpus al crimei organizate de pe Litoral. Banii au plecat în Austria și fostul partener de afaceri locuiește gratuit în casa respectivă. Acesta este primul milion al lui Călin Georgescu.
Dar primul milion nu a fost suficient.
Pe măsură ce ambițiile politice ale lui Georgescu au crescut, a crescut și nevoia de capital, iar metodele de obținere au devenit din ce în ce mai agresive.
Plângerea lui Răzvan Leu
În 2021, un om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu, a depus o plângere penală la D.I.I.C.O.T. în care l-a acuzat pe Călin Georgescu de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu un prejudiciu reclamat de aproximativ 1 milion de euro. Schema a funcționat așa.
Georgescu, legitimat de intermedierea nașului său Ion Negoescu, ofițel MAI la Centrul de Cooperare Polițienească Internațională Europol, i-a propus victime o afacere cu tranzacții de metale prețioase, în special aur. Pentru funcționarea afacerii, Răzvan Leu a fost convins să achiziționeze un apartament în Dubai, ca sediu al firmei, și să solicite o linie de credit de 6 milioane de euro la banca elvețeană Wealth Bank Transfer Ltd.
Instituția bancară era reprezentată de un cetățean italian, Massimiliano Arena, care a participat la întâlniri de coordonare cu rețeaua lui Georgescu la Londra și care ulterior, în 2023, a fost pus sub acuzare în Sicilia pentru operațiuni financiare ilegale.
Dar cel mai grav element este acesta. Pentru a debloca linia de credit, Răzvan Leu a fost rugat să transfere o garanție de 1 milion de euro în conturile bancii elvețiene. Banii au fost virați, creditul nu a fost acordat niciodată.
Într-o conversație documentată, Călin Georgescu i-a promis lui Răzvan Leu că îi va restitui milionul de euro din subvențile pe care urma să le primească de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pentru decontarea campaniei prezidențiale din 2024.
Un candidat care declara zero cheltuie de campanie promitea încă din 2021 că va returna 1 milion de euro furat într-o escrocherie din subvențile electorale. Această promisiune demonstrează o premeditare clară a ascunderii fondurilor.
Paralel cu schema elvețiană, echipa lui Georgescu s-a interconectat cu rețele de interese proveninte din rândul foștilor ofițeri de securitate. Un flux financiar specific îl implică pe magnatul Ioan Niculae, fost ofițer al Direcției Economice a Securității. Documentele financiare atestă că firma controlată de Niculae, North Chemical Complex SRL, a transferat în două tranșe, în 16 decembrie 2020 și 5 ianuarie 2021, suma totală de aproximativ 450.000 de euro, 2,2 milioane de lei, către firma de consultanță FVD Global House S.A., deținută de Francis Doconal.
Acești bani au fost imediat injectați în rețeaua de apropiație lui Călin Georgescu. Francis Doconal a recunoscut și-a dovedit cu acte că a transferat 144.000 de euro, 735.000 de lei, către Ionel Rusen, proprietarul Wall Street Consulting SRL, sub forma unui așa zis aport de capital.
Cine este Ionel Rusen? Un om de afaceri care a acționat ca intermediar principal, fixerul, pentru Călin Georgescu în cercurile de afaceri.
În 2022, Rusen l-a dus pe Georgescu la Budden by Vienne pentru o întâlnire cu Doconal, ocazie cu care Călin Georgescu i-a solicitat consultantului o finanțare directă de 50 de milioane de euro pentru campania sa prezidențială.
Dar rețeaua gestionată de Ionel Rusen ilustrează alinieri geopolitice periculoase. În anul 2022, anul invaziei ruse în Ucraina, o firmă la care Rusen era asociat, Marsala Concept, a exportat peste 3000 de tone de motorină către holdingul șerif Stiraspol, controlat de oligarhul Transnistrian și fost ofițer KGB, Victor Gușan.
Tot Rusen a fost implicat alături de un investitor american în tentativa firmei Raidev de a prelua pachetul majoritar la uzina mecanice Drăgășani, obiectiv strategic de producție a muniției de război.
Cryptomonede
Dacă primele milioane au venit din tranzacții imobiliare și escrocherii clasice, următorul nivel al finanțării a fost unul cu totul diferit. Criptomonede, scheme piramidale și o rețea care se întinde din Brașov până în Africa de Sud.
Principalul arhitect financiar al operațiunii pe TikTok a fost identificat de procuror și de SRI în persoana lui Bogdan Peșchir, un programator din Brașov, cunoscut sub pseudonimul BogPR.
Peșchir a lucrat ca programator șef la firmele Globaia Fintech SRL și BitX ATM Technology SRL, aceste companii fiind controlate de Gabriel Prodănescu, un om de afaceri brașovean care a emigrat în 1995 și deține cetățenia sud-africană. Rețeaua de firma lui Prodănescu, axată pe producția și operarea de bancomate pentru monede virtuale, SumoATM și RemitATM, a generat unul dintre primele mari scandaluri de fraude internațională cu criptomonede care a implicat cetățeni români.
În octombrie 2016, compania a invocat un sabotaj intern, raportând că 18 bancomate operate la nivel global au fost golite de fonduri, echivalentul a 74-78 de bitcoin. La valoarea de astăzi, vorbim de peste 7 milioane de euro. Anchetatori au stabilit că angajatul responsabil era Ionut Sorin Niță, care a sustras cheile de acces la portofelele electronice ale clienților.
Bogdan Peșchir a figurat ca martor- cheie în dosarul penal de la DIICOT, fiind cel care i-a facilitat tehnicului Niță accesul la datele portofelelor electronice. Niță a fost arestat și condamnat în prima instanță în 2017. Apoi, în ianuarie 2018, la doar 25 de ani, Niță a decedat subit în urma unui accident vascular cerebral.
Procesul de recuperarea prejudiciului s-a oprit definitiv. În urma acestui eveniment, zeci de clienți internaționali cu precădere operatori din Coreea de Sud și Bulgaria au rămas cu fondurile furate, nerecuperate.
Acest caz seamănă izbitor de mult cu o altă moarte suspectă, cea a magnatului bitcoin Gerald Cotton, decedat într-o vacanță în India la doar 30 de ani.
Fost client al lui Prodănescu și Peșchir, Gerald Cotton a lăsat în urma decesului clienți păgubiți cu 190 de milioane de dolari. Prodănescu și Peșchir au fost asociați de-a lungul timpului cu indivizi precum Thomas Albrecht Graft, cetățean german implicat în schemele piramidale Avalon Life și criptomoneda Pura, denumit de Client Scammer, și Landry Tahe, cetățean condamnat la închisoare în Marea Britanie pentru jafurile armate cu tortură, pe care Prodănescu l-a subcedat la conducerea firmei britanice BCB ATM Ltd. Dar cel mai important lucru despre Bogdan Peșchir este prezentul.
Conform documentelor din rechizitoriu, Peșchir a investit aproximativ 1 milion de euro în platforma TikTok, atingând statutul de utilizator de nivel 50, cel mai înalt nivel posibil. Acest rang elitist i-a permis să acceseze și să ofere donații monetizabile exclusive sub forma de cadouri virtuale scumpe precum TikTok Universe, influencerilor direct în timpul transmisiunilor live. Mecanismul a funcționat ca o formă de mită electorală mascată.
Creatorii de conținut erau recompensați financiar în timp real pentru a-l lăuda și a-l promova pe Georgescu, ocolind astfel complet sistemul bancar oficial și reguile de trasabilitate electorală. Dincolo de economia platformei, anchetatorii au documentat că Peșchir a operat și sute de transferuri directe de bani prin aplicația Revolut către utilizatorii obișnuiți care făceau dovada că îl votau pe Georgescu sau care se implicau în distribuirea de materiale de propagandă. Sumele? De aproximativ 50 de lei fiecare, dar la o scară de sute de astfel de cazuri.
Banii nu au curs direct de la Peșchir la influențări. O agenție sud-africană, FA Agency, explicată de dubla cetăținia lui Gabriel Prodănescu, a construit cel de-al doilea braț major de finanțare extern a campanii.
Raportele declasificate ale Serviciului Român de Informații confirmă că FA Agency a contactat direct pe e-mail peste 100 de influențări români de top, oferind fiecăruia câte o mie de euro pentru a distribui videoclipuri electorale nemarcate cu P, publicitate, care îl promovau pe Călin Georgescu, ocolind astfel jurisdicția financiară și electorală a României. În paralel, firma Crypteligence LTD, tot din Africa de Sud, a contactat influențări de pe TikTok pentru aceleași scopuri. Și iată întrebarea centrală pe care procurorii o evită.
De unde a avut Bogdan Peșchir un milion de euro? Firma sa, Digital On-Ramp Solutions SRL, fondată în 2021, a declarat zero venituri de la înființare. În schimb, la percheziții, în portofelurile sale electronice s-au găsit criptomonede în valoare de șapte milioane de dolari.
Cazinouri online
Ceea ce urmează nu apare în niciun rechizitoriu publicat până în prezent.
Nu a fost preluat de nici o investigație de presă scrisă, a apărut într-o singură emisiune TV la Antena 3. Pe 27 februarie 2025 și citează exclusiv surse judiciare. Spune asta pentru că e important să înțelegem natura informației. Este o suspiciune documentată de surse din interiorul anchetei, dar care nu a fost încă confirmată printr-un rechizitoriu sau printr-o declarație oficială ale parchetului.
Tocmai de aceea i-am dedicat un capitol separat. Schema a funcționat așa. Doi indivizi, un personaj din Brașov și încă un individ din Galați, au coordonat o rețea de recrutare și finanțarea promotorilor TikTok.
Cei doi indivizi foloseau cazinouri online și am identificat până acum cel puțin patru platforme pe care aceștia au operat. Le trimiteau invitații la jocuriul în regim privat, ceea ce înseamnă că la masa virtuală se așezau doar persoanele selectate de ei. Apoi se întâmpla asta.
Acești doi pierdeau sume foarte foarte mari de bani și le câștigau acești indivizi care intrau să joace. La fiecare sesiune de joc se transferau câte 20.000 de euro pe individ. Sumele sunt de ordinul zecilor de mii de euro.
Toate comisiunele platformelor erau acoperite tot de cei doi coordonatori. În schimbul acestor bani, fiecare recrut trebuia să creeze cel puțin 100 de conturi de TikTok pe zi. Conturi cu mesaje, pro Călin Georgescu, cu propaganda electorală.
Iar după ce postau, trimiteau înapoi către coordonatori fluxul postărilor, ca dovadă că și-au făcut treaba. Sumele nu erau investite integral în TikTok. Fiecare recrut rămânea cu o parte semnificativă.
Conform surselor, fiecare dintre acești oameni a rămas cu 50-100 de mii de euro, pe lângă toți banii pe care i-au plătit platformei TikTok pentru promovare. Știți când s-a oprit această schemă? Pe 4-5 decembrie 2024. Știți cum am aflat? Pentru că mai multe personajuri din sfera interlopă au ieșit chiar pe TikTok să denunțe că nu mai sunt plătiți pentru a-l promova pe Călin Georgescu.
Candidatul extremist le promisese că îi va grația dacă devine președinte, doar că scenariul de ieri s-a schimbat radical, iar acum au început să se denunțe reciproc sau să se autodenunțe public. La o zi distanță, pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a decis anularea alegerilor. Iar acum întrebarea care se pune de la sine.
Cine sunt cei doi coordonatori? Dacă în cazul coordonatorului din Brașov putem avea supoziții dată fiind coincidența cu Bogdan Peșchir, principalul finanțator prin TikTok documentat de procurori, despre persoanele din Galați nu am găsit nicio referință în investigațiile jurnalistice.
