Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a anunțat o revizuire a prezenței militare americane în Europa, într-un discurs agresiv adresat aliaților NATO, în care a amenințat cu reducerea efectivelor din țările care cheltuiesc cel mai puțin pe apărare. Declarațiile, făcute la o reuniune a miniștrilor apărării NATO de la Bruxelles, marchează cea mai recentă tentativă a Washingtonului de a presa Europa să-și majoreze bugetele militare.
Conform The Guardian, Hegseth a acuzat unele țări că beneficiază de pe urma apărării colective fără a contribui proporțional și a calificat drept „rușinos” faptul că alte state nu au permis ca bazele aeriene să fie folosite de avioanele americane, care au bombardat Iranul în primăvară.
Deși remarcile au fost făcute cu ușile închise în fața aliaților, inclusiv a noului secretar britanic al Apărării, Dan Jarvis, ele au fost făcute publice de Pentagon, ca parte a aceleiași strategii de presiune asupra Europei.
Potrivit BBC, Hegseth a numit acest demers „NATO 3.0″ și a declarat: „Este o revizuire pe care unele țări o vor rata, iar altele o vor trece cu brio.” Scopul revizuirii, a precizat el, este să „asigure că NATO se mișcă rapid și ireversibil către o Europă care preia conducerea” pe tema securității continentului. Un oficial american a precizat că nimic nu a fost încă decis definitiv.
„The Guardian” citează formularea lui Hegseth privind condiționarea contribuției americane: va exista „o revizuire reală” în care „contribuțiile noastre anuale la NATO vor fi condiționate de îndeplinirea de către celelalte țări a țintelor lor de cheltuieli pentru apărare”, ceea ce înseamnă că, pe viitor, din perspectiva SUA, „NATO va fi o stradă cu două sensuri.”
Ținta de 5% din PIB, până în 2035
Administrația Trump dorește ca membrii europeni ai NATO să preia conducerea apărării propriului continent împotriva Rusiei și să își majoreze constant cheltuielile de apărare. Potrivit BBC, ținta convenită este de 5% din Produsul Intern Brut, din care 3,5% pentru apărarea de bază și 1,5% pentru infrastructură conexă.
Toți membrii, cu excepția Spaniei, au agreat în principiu această țintă la summitul liderilor de anul trecut, de la Haga.
Secretarul general NATO, Mark Rutte, a apărat progresul deja realizat prin cheltuielile de apărare care au crescut deja cu 90 de miliarde de euro anul trecut, o majorare de aproape 20%, iar europenii „completează deja” resursele pe care SUA le reduce.
Hegseth nu a precizat explicit care țări vizează prin critica sa, dar a adăugat, citat de BBC: „Unele dintre cele mai mari economii ale NATO, unele dintre cele mai bogate țări ale noastre, aliați care sunt cei mai fericiți să vorbească despre ordinea internațională bazată pe reguli și despre puterile medii care se unesc, par să creadă în continuare că era în care profită de protecția SUA fără să contribuie pe măsură este aici.”
Reduceri în desfășurare
Anunțul vine după ce SUA a decis deja să reducă angajamentele față de forța de reacție rapidă Alianței, cunoscută drept NATO Force Model (NFM), un set de forțe pe care comandantul suprem aliat din Europa „știe că se poate baza” la preaviz scurt, potrivit unui oficial NATO citat de BBC.
Conform „The Guardian”, reducerile aflate deja în discuție includ redesfășurarea unei treimi din cele 150 de avioane F-16 și F-15 americane desemnate pentru NATO, plus aeronave de realimentare și recunoaștere, bombardiere și drone.
Au fost problematizate îngrijorări că aceste schimbări ar putea afecta capacitatea NATO de a monitoriza submarinele rusești în Europa, precum și descurajarea mai amplă față de Moscova.
Un oficial NATO a recunoscut că „nu tot” ce retrage SUA „poate fi înlocuit în mod absolut”, dar Rutte a precizat că o parte din muncă a fost deja făcută și eforturile suplimentare sunt în curs, iar schimbările intră în vigoare imediat.
În mai, SUA anunțase deja retragerea a 5.000 de militari din Germania, după o dispută între Trump și cancelarul german Friedrich Merz pe tema războiului cu Iranul. În aceeași lună, Poloniei i se comunicase retragerea a 4.000 de militari, decizie pe care Trump a inversat-o ulterior, promițând desfășurarea a 5.000.
Polonia găzduiește, prin rotație, până la 10.000 de militari americani, iar ministrul apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că SUA este deschisă ofertei Varșoviei de a oferi o bază permanentă pentru trupele americane, decizia finală depinzând de detaliile unui astfel de acord.
Criza vizelor de survol pentru atacul asupra Iranului: „Un moment rușinos”:
Unul dintre cele mai dure pasaje ale discursului lui Hegseth a vizat restricțiile impuse de aliații europeni avioanelor americane care au bombardat Iranul în primăvară.
Conform „The Guardian”, Hegseth a declarat că a spus noului secretar britanic al apărării, Dan Jarvis, că este inacceptabil ca aliații NATO să „stea la capătul pistei cu o planșetă cu acte, decizând ce poate decola”, o referire directă la restricțiile impuse în Europa survolurilor americane legate de atacul asupra Iranului.
Regatul Unit a permis SUA să lovească lansatoarele de rachete iraniene de la baza RAF Fairford, din Gloucestershire, de altfel și România a permis utilizarea bazei Mihail Kogălniceanu pentru tranzitul avioanelor de realimentare.
În același timp, majoritatea celorlalte state europene nu au permis forțelor aeriene americane să survoleze teritoriul lor sau să folosească bazele lor pentru bombardamente sau realimentare.
Hegseth a revenit asupra acestei teme în discursul adresat colegilor săi, plângându-se că, deși SUA a „apărat Europa timp de generații”, a primit puțin în schimb atunci când Trump a vrut să folosească baze europene pentru a ataca Iranul în primăvară: „Țintele iraniene amenință interesele europene chiar mai direct decât pe ale noastre, dar prea mulți dintre aliații noștri au spus nu, sau au încercat să ne înece în dezbateri juridice obscure, sau ne-au criticat public pentru că am făcut ceea ce ei nu sunt pregătiți sau capabili să facă singuri. A fost rușinos”, a declarat Hegseth, citat de The Guardian.
Anterior, Trump amenințase să oprească orice comerț cu Spania, după ce guvernul de la Madrid a refuzat să permită folosirea bazelor sale aeriene pentru atacuri asupra Iranului. SUA dispune de două baze militare în Spania, Naval Station Rota și Morón Air Base.
Criza de la Londra și „momentul de provocare” al noului ministru britanic
Tensiunile privind cheltuielile de apărare s-au resimțit acut și în interiorul Regatului Unit. Săptămâna trecută, John Healey a demisionat din funcția de secretar britanic al apărării, după ce premierul Keir Starmer s-a angajat doar la o creștere a cheltuielilor militare britanice spre aproape 2,7% din PIB până în 2030, Healey dorise ca Marea Britanie să atingă 3%, ca etapă către ținta de 3,5%.
Sosind la summit, Jarvis, succesorul lui Healey, a declarat: „Acesta este un moment de provocare”, dar nu a avut nimic nou de spus despre bugetele generale de apărare, potrivit The Guardian.
Mai târziu în aceeași zi, Regatul Unit a anunțat că va cheltui 750 de milioane de lire sterline pentru echiparea Ucrainei cu drone și rachete de apărare antiaeriană, finanțate din împrumuturi garantate cu active ale băncii centrale ruse.
Potrivit BBC, Jarvis a participat la summit fără un plan britanic de investiții în apărare, dar a declarat că „lucrează non-stop” pentru a se asigura că un astfel de plan va fi finalizat și va oferi ceea ce armata are nevoie: „Prioritatea mea acum este să mă asigur că forțele noastre armate au resursele de care au nevoie pentru a face o muncă foarte dificilă”, a spus el, adăugând că „lumea este un loc foarte periculos.”
Reacția lui Rutte: „Trebuie să ne spunem adevărul”
Secretarul general NATO, Mark Rutte, considerat a avea o relație caldă cu Donald Trump, a apărat tonul dur al lui Hegseth, descriindu-l drept o încercare de „a menține presiunea”. „Sunt bucuros că face asta, pentru că trebuie să ne spunem adevărul unii altora”, a declarat fostul premier olandez, citat de The Guardian.
Rutte a adăugat, că se așteaptă ca statele membre să arate cum vor îndeplini promisiunea de 5%: „Înaintea summitului de la Ankara din 7-8 iulie, aliații vor evidenția modul în care își respectă angajamentele asumate anul trecut la Haga prin investirea a 5% din PIB în apărare până în 2035. Asta am convenit. Mă aștept ca națiunile să prezinte planuri clare, concrete și credibile pentru a atinge acel obiectiv, ideal cu mult înainte de termenul convenit. Multe arată deja că fac exact acest lucru.”
